Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis o poziție oficială prin care își exprimă preocuparea față de scrisoarea trimisă de prim-ministru către președinta Curții Constituționale a României la 6 februarie 2026, în contextul dezbaterilor privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților.
Instanța supremă consideră că referirea la consecințele financiare externe actului de justiție constituțională poate fi interpretată ca o presiune asupra CCR și contravine principiului separației puterilor în stat.
„În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026”, se arată în comunicatul semnat de conducerea ÎCCJ.
ÎCCJ contestă argumentul legat de pierderea fondurilor europene
În documentul oficial, Înalta Curte susține că legătura dintre proiectul de lege privind pensiile magistraților și finanțarea europeană prin PNRR nu este demonstrată juridic.
„Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat.”
Magistrații arată că reformele privind pensiile de serviciu au fost deja abordate legislativ.
„Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil.”
Curtea Constituțională trebuie să decidă exclusiv pe criterii juridice
Înalta Curte subliniază că rolul Curții Constituționale nu poate fi influențat de obiective politice sau bugetare ale Executivului.
„Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară.”
În același context, instituția afirmă că independența justiției reprezintă o condiție esențială a angajamentelor europene ale României.
„Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora.”
Apel public pentru respectarea separației puterilor
Instanța supremă avertizează că orice intervenție percepută ca influențare a unei instanțe constituționale poate afecta încrederea publică în instituțiile statului.
„Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia.”
În finalul comunicatului, Înalta Curte face un apel direct către Guvern pentru reafirmarea angajamentului față de independența sistemului judiciar.
„Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.”
„Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”, se arată în comunicatul semnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
