Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis Curții Constituționale a României o solicitare oficială de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu legea privind pensiile magistraților. Demersul vine în contextul analizei de constituționalitate a actului normativ și ridică probleme privind compatibilitatea reformei cu principiile fundamentale ale dreptului european.
Potrivit unui comunicat transmis marți, 10 februarie 2026, instanța supremă consideră că anumite prevederi ale legii ar putea încălca principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, toate acestea fiind elemente esențiale ale ordinii juridice a Uniunii Europene.
Înalta Curte a precizat în documentul oficial:
„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat Curţii Constituţionale a României o solicitare de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilităţii măsurilor naţionale analizate cu exigenţele stabilite de dreptul Uniunii Europene şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispoziţiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor”.
Argumentele invocate de instanța supremă
Potrivit documentului transmis Curții Constituționale, măsurile prevăzute în legea privind pensiile magistraților ar putea ridica mai multe probleme din perspectiva dreptului european și a statutului judecătorilor.
Înalta Curte arată că modificările legislative analizate pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. De asemenea, instituția susține că legea nu ar fi însoțită de o fundamentare suficient de riguroasă și transparentă care să permită realizarea unui test de proporționalitate bazat pe date concrete.
Instanța supremă mai consideră că prevederile ar putea reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor, ar perpetua instabilitatea legislativă și ar introduce un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
În comunicatul transmis public, Înalta Curte a subliniat că demersul are legătură directă cu protejarea independenței justiției:
„Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenţei justiţiei, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituţional naţional şi de dreptul Uniunii Europene. Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un instrument esenţial pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a dreptului european, precum şi pentru consolidarea cooperării dintre instanţele naţionale şi jurisdicţia Uniunii”.
Decizia Curții Constituționale ar putea fi amânată
Sesizarea vine într-un moment important, deoarece Curtea Constituțională urmează să analizeze legea privind pensiile magistraților într-o ședință programată pentru miercuri. Evoluția situației depinde însă și de participarea tuturor judecătorilor Curții.
Potrivit unor informații din mediul judiciar, judecătorul Gheorghe Stan ar fi intrat în concediu paternal începând de luni, ceea ce ar putea afecta desfășurarea deliberărilor. Pentru adoptarea unei decizii este necesară prezența tuturor celor nouă judecători care au participat la dezbateri.
Există însă posibilitatea ca acesta să își anuleze concediul pentru a participa la ședință, situație care a mai avut precedent la nivelul Curții Constituționale. La sfârșitul lunii decembrie 2025, președintele CCR, Simina Tănăsescu, și-a anulat concediul pentru a participa la o ședință importantă a instituției.
Surse judiciare indică și varianta repunerii cauzei pe rol, dacă se întrunește cvorumul necesar, chiar și în absența unuia dintre judecători.
Reforma pensiilor magistraților rămâne un subiect sensibil
Legea privind pensiile magistraților face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme discutate în ultimii ani, inclusiv în contextul angajamentelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Modificările sistemului pensiilor de serviciu au generat dezbateri intense între instituțiile statului, sistemul judiciar și clasa politică.
Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă va fi acceptată de Curtea Constituțională, ar putea prelungi procesul de clarificare juridică a reformei și ar introduce o dimensiune europeană suplimentară în analiza legii.
În perioada următoare, decizia Curții Constituționale privind constituționalitatea legii și eventualul dialog juridic cu CJUE vor fi esențiale pentru evoluția reformei pensiilor magistraților și pentru stabilitatea cadrului legislativ din sistemul judiciar.
