Mai exact, ÎCCJ a comunicat că a sesizat CCR cu privire la faptul că factorii decidenți au hotărât să reintroducă serviciile de informații în Justiție și să renunțe la pragul la abuzul în serviciu.
Ce a transmis ÎCCJ:
„La data de 11.04.2023, ora 16.00, constituită în Secții Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având în vedere dispozițiile art.146 lit.a) din Constituția României, republicată și art.15 alin.(1) din Legea
nr.47/1992, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare, sub următoarele aspecte:
În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului penal:
neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) și art. I pct. 4 (art. 298 C. pen.) și art. V din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023), în raport cu prevederile constituționale ale art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a României, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum și ale art. 1 alin. (5), conform cărora respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie, precum și în componenta sa referitoare la claritatea legii.
neconstituționalitatea dispozițiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023) în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și art. 1 alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) și la art. 126 alin. (3) din Constituție.
În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală:
neconstituționalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 246/2023) privind art. I pct. 17 (art. 1391 din Codul de procedură penală) în raport de prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al deciziilor instanței de contencios constituțional, ale art. 1 alin. (3) referitor la principiul statului de drept, precum şi ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii;
neconstituționalitatea art. I pct. 1 [art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală], art. I pct. 19 (art. 1451 din Codul de procedură penală), art. II, în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigențelor privind calitatea legii;
neconstituționalitatea art. I pct. 38 [art. 345 alin. (11) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil
neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 34 [art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 1 alin. (3) referitoare la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor;
neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 62 [art. 595 alin. (11 ) lit. b)] din Codul de procedură penală în raport de prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (3) şi alin. (5).
După redactare, hotărârile Secțiilor Unite vor fi publicate în integralitatea lor pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție – www.iccj.ro.
Președintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție,
Corina Alina Corbu”
