Vineri, oficialii din Lituania au transmis că GRU, serviciul de informații al armatei Rusiei, a fost responsabil pentru o tentativă de incendiu asupra unei fabrici din țara lor, moment petrecut în 2024. Șase cetățeni din Spania, Columbia, Cuba, Rusia și Belarus au fost acuzați în legătură cu incidentul, iar grupul a mai încercat atacuri asemănătoare în Polonia, în Republica Cehă și chiar și în România, relatează Reuters, prezentând afirmațiile polițiștilor și cuvintele procurorilor. Atacatorii au vizat infrastructura petrolieră din țara noastră, depozite de construcţii din Polonia şi autobuze, un oficiu poştal şi un cinematograf din Republica Cehă.
„Acțiunile au fost coordonate, iar ordinele au fost emise executorilor de către un grup de persoane care locuiesc în Rusia și care au legături cu GRU”, a declarat adjunctul șefului Poliției Criminale din Lituania, Saulius Briginas.
Rușii au vrut să arunce România în haos. Acuzațiile îndreptate spre ofițerii de informații legați de Moscova
Ofițerii de informații care au conexiuni cu Kremlinul sunt acuzați că încearcă să recruteze persoane prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, cum ar fi Telegram, sau cu ajutorul site-urilor de jocuri. Scopul? Acesta este reprezentat de transformarea oamenilor respectivi în „agenți de unică folosință”, ei având sarcini de comitere de acte de vandalism și incendii. Inclusiv cetățeni de alte naționalități sunt supuși procesului de recrutare.
Un raport de cercetare publicat de grupul de reflecție Royal United Services Institute (RUSI) arată că banii sunt un factor major în ecuația motivării. Adolescenții și persoanele în vârstă cu experiență în armata sovietică sunt priviți drept candidați ideali pentru recrutare.
Plata, cuprinsă între sute și mii de euro, este de multe ori promisă în monede virtuale. În acest mod, sursa de finanțare este greu de urmărit.
„Metodele utilizate pentru recrutarea și atribuirea sarcinilor sabotorilor au trecut de la dependența din perioada Războiului Rece de agenți de informații instruiți la un model caracterizat prin misiuni la distanță, independente”, s-a notat în raport
Kremlinul, într-o continuă stare de negare. Sfat pentru NATO și UE
Totodată, în document a fost menționat faptul că ostilii actori „externalizează acum sarcini cu costuri reduse către «agenți de unică folosință»”.
Anterior, rușii au negat acuzațiile Occidentului cu privire la campania de sabotaj. Chiar și așa, cifrele spun altceva. Numărul actelor de incendiu și sabotaj grav - legate de Kremlin, în întreaga Europă - ar fi crescut la 34 în 2024, de la 12 cu un an în urmă și de la două în 2022, anunță Sky News, informația fiind preluată de Digi24. Autorii raportului RUSI au afirmat că tactica „a evoluat într-o amenințare sistematică și orientată geografic”.
Ei au lansat un îndemn în direcția NATO și a UE, privind îmbunătățirea de urgență a răspunsului lor pentru descurajarea viitoarelor acte de sabotaj. Pasul cuprinde stabilirea unei definiții a ceea ce reprezintă un act de sabotaj și utilizarea puterilor antiteroriste pentru urmărirea canalelor de finanțare ilicite.
