Interesele oculte din spatele noului Cod Administrativ. Cine sunt protejații lui Sevil Shhaideh

Proiectul de Cod Administrativ a fost opera fostului Guvern Cioloș, iar mai apoi, a fost amendat de Guvernul Grindeanu, sub  bagheta ministrului Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh. Acesta creează condițiile instalării într-un post de ministru sau chiar ca  premier a unui fost condamnat penal.

De altfel, ceva obișnuit în România. Avem exemplu modelul primarilor, care deja nu mai răspun penal pentru actele semnate, iar miniștrii nu mai pot fi trași la răspundere  de către procurori pentru actele normative  emise.

Potrivit Știripesurse, Ministerul Dezvoltării a trimis o serie de precizari privind aceste prevederi, în care afirmă ca au fost incluse în proiectul de Cod Administrativ al guvernului condus de Dacian Cioloș,


Dacă articolele referitoare la persoanele condamnate penal care pot intra în guvern în urma reabilitării se regăsesc și în proiectul din noiembrie 2016,  pentru "corelarea condiției de a nu fi avut condamnări penale cu prevederile Codului Penal privind instituția reabilitării”,  prevederile referitoare la răspunderea penală a miniștrilor  constituie adevărata noutate.

Potrivit acestor articole, procurorii  sau alte  autorități până acum  abilitate nu vor mai putea ancheta oportunitatea emiterii unor acte normative, aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative revenind  exclusiv membrilor Guvernului.

Aceste modificări pot fi legate  și vin după ce, în ultimii ani,  foști miniștri precum Varujan Vosganian sau Daniel Chițoiu au fost anchetați pentru  emiterea unor ordonanțe de urgență sau hotărâri de guvern.  Paharul pentru actualii guvernanți a fost umplut în momentul  în care  Laura Codruța  Kovesi a decis  anchetarea  de către  DNA a condițiilor și motivelor care au dus la emiterea ordonanței 13 de către Guvernul Grindeanu.

Vezi și Premieră în România! Ce bancă nu va mai accepta numerar și de când

Dar Guvernul Grindeanu  s-a simțit  încurajat să  vină cu aceast modificare numai după ce CCR a decis că DNA nu avea competențe în acest domeniu. ”Curtea reţine că aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat”,  se arată în motivația judecătorilor CCR.

Doar că, pentru a se asigura că nici un ministru nu se va mai afla într-o astfel de situație,  cei de  la Palatul Victoria au  mers  și mai departe  cu interpretarea  deciziei CCR, pasând  răspunderea emiterii unui act normativ de la ministru la  funcționarii din subordine, așa cum deja s-a întâmplat în cazul  aleșilor locali care acum  pot să semneze "ca  primarii" orice  document, fără a mai putea  fi trași la răspundere de  către autorități.

Astfel, în proiectul de Cod Administrativ se prevede că actele administrative angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, ”a personalului care, cu încălcarea prevederilor legale, fundamentează din punct de vedere tehnic și al legalității emiterea sau adoptarea lor sau contrasemnează ori avizează, după caz, pentru legalitate aceste acte”.

Vezi și BOMBĂ! Cine sunt bugetarii care vor primi SALARII de până la 10.000 de euro pe lună

Mai mult,  chiar dacă  o anchetă ar  dovedi  încălcarea legii prin felul în care un act normativ a fost elaborat și adoptat,  respectivul document   continuă să ”producă efecte juridice depline”.

Ca  și în cazul subordonaților unei primării, subordonații miniștrilor nu vor avea prea multă marjă de manevră. Funcionarii care  vor refuza să semneze ori să avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitatea unui act normativ, fără indicarea, în scris, a temeiului legal, vor răspunde administrativ, civil sau penal, după caz, în condiţiile legii, se mai  arată în textul acestui Cod Administrativ.

Pentru a îndulci pilula, autorii acestor modificări  aduse  textului inițial au operat unele  schimbări și  la Statutul  funcționarilor publici.

Până acum, un funcționar trimis în judecată pentru una sau mai multe infracțiuni era suspendat de drept din funcție, până când  obținea  o decizie judecătorească definitivă.

Conform  actualului Statut al funcționarilor publici,  la articolul 54, litera H, se precizează că poate ocupa o funcţie publică persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: "nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie şi de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice. De asemenea, la articolul 94 se arată că raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află în una dintre următoarele situaţii - control judiciar, arest preventiv sau în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h.

În marea lor înțelepciune,  cei de la Ministrul Dezvoltării au decis ca un funcționar public să-și exercite  în  continuare atribuțiile dacaă este trimis în judecată. "Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află în una dintre următoarele situaţii: este arestat preventiv, se află în arest la domiciliu, precum şi în cazul în care împotriva funcţionarului public s-a luat, în condiţiile codului de procedură penală, măsura cercetării prealabile sub control judiciar ori sub control judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică exercitarea raportului de serviciu" se arată la articolul 563, lit. d, din noul proiect de Cod Administrativ.