ciuca

sursa foto:  adevarul.ro

INTERVIU cu sociologul Bruno Ștefan. Toate scenariile pentru prezidențialele din 2024: Ciucă sau Hellvig – candidatul PNL-PSD; Geoană și Kovesi – out; Funeriu și Ponta – candidații-surpriză pentru Cotroceni!

Vineri, 27 ianuarie 2023, reporterul Bugetul.ro a realizat un interviu cu sociologul Bruno Ștefan, cel care a lansat în premieră, în anul 2021, scenariul unei posibile candidaturi a Maiei Sandu, președintele Republicii Moldova, la alegerile prezidențiale din România. Bruno Ștefan a precizat, pentru Bugetul.ro, că Maia Sandu nu intenționează să candideze la alegerile prezidențiale din 2024. De asemenea, sociologul a dezvăluit, pentru Bugetul.ro, că Nicolae Ciucă, actualul premier, ar putea fi candidatul comun al PNL și al PSD la alegerile prezidențiale din 2024, el confiscând tema militară și neavând rival în Opoziție pe acest subiect. Dacă nu va candida Ciucă, e posibilă o candidatură a lui Eduard Hellvig, șeful SRI, din partea Coaliției PNL-PSD, susține Bruno Ștefan. Sociologul exclude posibila candidatură a Laurei Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, la alegerile de anul viitor. El nu crede nici în candidatura lui Mircea Geoană, secretarul general-adjunct al NATO, precizând că surpriza mare a anului 2023 va fi doctoratul lui Geoană. Pe discursul cu plagiatorii, sociologul îl vede ca posibil candidat pe Daniel Funeriu din partea Opoziției. Un alt scenariu, bazându-se pe surse din interior, este acela că unii din AUR negociază să-l pună candidat pe Victor Ponta, să fie alianța AUR-Pro România, cu Ponta candidat. „Alții încearcă să facă un scenariu promovând-o pe Șoșoacă, în speranța că ar fi un fel de Vadim”, a mai spus, pentru Bugetul.ro, Bruno Ștefan. 

Sociologul este de părere că, la ora actuală, USR, PMP și Forța Dreptei fac blat cu Puterea, sperând ca, după ce guvernarea va fi preluată de Marcel Ciolacu, să rupă o parte din PNL. Mai mult, Bruno Ștefan consideră că cel mai mare dușman al Puterii este inflația și că un posibil candidat la prezidențiale ar putea fi economist.

Interviul pe care l-am realizat cu sociologul Bruno Ștefan:

Eugen Dinu: Din câte știu, dumneavoastră ați lansat, în 2021, scenariul privind posibilitatea candidaturii Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din 2024. Mai credeți că este posibilă o astfel de candidatură?

Bruno Ștefan: Maia Sandu declară că nu va candida. Tot trimite aceste mesaje unor oameni, inclusiv mie, că nu-și dorește acest lucru. Ea are acum nevoie de sprijinul întregii elite politice românești de aici, pentru a putea ține barca Moldovei în picioare, că se scufundă. Ea nu asta intenționează (n.r. – să candideze la alegerile prezidențiale din 2024).

Nu cred că se va produce fenomenul ăsta. Bineînțeles, e surâzător ca un scenariu „Alexandru Ioan Cuza” să se producă, să se repete ce s-a întâmplat în 1859, dar nu va fi. Pentru că ambele constituții spun că președintele unei țări nu are voie să exercite nicio altă funcție, absolut niciuna. Deci nu are cum să fie președinte și-ntr-o țară, și-n alta. Ar trebui să renunțe la una din ele. Unirea, dacă este să se producă, se produce printr-un referendum în ambele țări și abia pe urmă se alege noul președinte, votat de către toți ceilalți.

Dar scenariul ca ea să candideze este incompatibil cu funcția de președinte a ei.

E.D.: Nu are nicio legătură cu contextul actual, cu invazia Rusiei în Ucraina?

B.Ș.: Tocmai pentru acest context, ea face sau oamenii din jurul ei fac o campanie de promovare a imaginii ei bună în România. De asta noi am fost seduși: iată, e extraordinar! La cât de rău îi vedem pe politicienii noștri, uite, un om extraordinar, bine văzut de români. E adevărat, ea lucrează la imaginea ei bună în România și vedem că nu apar știri negative despre ea, vedem că noi nu cunoaștem ce se întâmplă acolo, bătăliile pe care le duce cu diverși alții. Acolo, bătăliile sunt destul de dure, nu sunt ca la noi.

Dar ea are nevoie de susținerea românească într-o bătălie care e destul de sofisticată, pentru că rușii de acolo au susținerea întregii Rusii. Nu e mică forța comunității rusești din Moldova. Și atunci, ea știe că îi poate contrapune forța majorității românești de aici, ce încă nu e suficientă în bătăliile de acolo. Moldova e un butoi de pulbere care stă să explodeze. Și de asta ea are nevoie de susținerea tuturor, nu să mai creeze încă un fenomen care să explodeze. Poate că greșesc eu.

E.D.: Din informațiile dumneavoastră, sunt semnale că am putea asista la o invazie rusă și în Republica Moldova?

B.Ș: Nu pot eu să spun, dar eu mă uit așa… e un site Global Fire Power, care arată armele fiecărei țări, pe toate categoriile și eu când mă uit ce armament are Rusia… Nu o compar cu Moldova, o compar cu Ucraina, care a urcat pe locul 15 în lume, ca forță, și cu toate astea sunt mult departe, cu toate tancurile pe care le-ar primi, în așa fel încât eu cred că războiul, cu cât se întețesc cererile de armament pentru Ucraina, cu atâta și Rusia are forță de lovire mai mare decât Ucraina, care are mai degrabă forță de apărare, nu de atac.

Și în condițiile astea, pare că războiul se va încrâncena în perioada următoare și se va întinde pe suprafețe mai mari. Și de ce să nu mă sperii că s-ar putea să se întâmple și în Transnistria? Că este o zonă cu destul de mare forță militară rusească și care spune acum că, iată, comunitatea rusă se simte persecutată, la fel cum spuneau și în Donbas.

„Nu credeam că se va ajunge la război, când eu o vedeam pe Maia Sandu președinte”

Și mă tem tare de o situație care să se repete, la fel ca în Donbas. Nu știu. Acum eu nu sunt previzionar, să spun ce se va întâmpla. Dar în loc să calmăm situațiile, parcă riscăm să le inflamăm, inclusiv eu, lansând acest scenariu.

Pentru că nu credeam că se va ajunge la război, când eu o vedeam pe Maia Sandu președinte. Cu mult înainte de a candida la ea în țară, îi vedeam potențialul. Ca sociolog, văd un om cum își construiește scenariul, cariera, când are și doar gândul ăsta, prin gesturile pe care le exprimă. Așa că știam că are potențial femeia asta. Dar s-a ajuns acolo să vadă că are resurse mai puține decât are la Cotroceni Klaus Iohannis. Pentru Iohannis, este o relaxare – exagerez puțin! – situația prezidențială. Are o armată mai puternică decât Moldova, are militari străini, este integrat în NATO, în UE. Nu se pot întâmpla lucruri grave aici, dar în Moldova? Discursurile suveraniste ale rușilor sunt înspăimântătoare acolo. Și cum trebuie să lucreze într-o astfel de situație, nu știu să vă spun.

E.D.: Totuși, nu aveați cum să anticipați că va fi război în 2022.

B.Ș.: Nu știu, unii spun că da. Nu-i țară NATO, e la graniță. România a jucat supărător pentru Rusia, deși nu foarte mult, precum Polonia. Ar putea să ne dea o lecție. Doamne ferește! Nu știu să spun ce se va întâmpla. Asta ar fi o lecție pentru România. În cazul în care Moldova ar fi atacată, probabil că România se va considera îndreptățită să intre în război. Eu mă tem de așa ceva. Să sperăm că nu se inflamează lucrurile. Nu credeți că, dacă ar fi atacată Moldova, România ar fi obligată să intervină?

E.D.: Ba da! Bineînțeles!

B.Ș.: Ar putea să spună nu mă interesează, e alt stat? Nu! Pentru că are un milion și ceva de cetățeni care sunt cetățeni români dintre moldoveni. Familiile cetățenilor români sunt tot români. Până la urmă, statul român are o îndreptățire să-și apere populația de acolo.

E.D.: Sunt de acord cu dumneavoastră. Având în vedere și precedentul din 28 iunie 1940, avem o datorie istorică față de Basarabia.

B.Ș.: Iar noi ne-am făcut că plouă până acum. Dar e sensibilă problema. Nu vedeți? S-a făcut Consiliu Mondial Secuiesc, cerând, pe aceleași principii suveraniste pe care le agită unul, altul pe aici, același lucru: autonomia Transilvaniei, independență ș.a. Oare ele nu sunt coordonate – și cea din Transnistria, și cea de aici – de o mână rusească ce dorește să dea șah unei construcții care părea să se așeze cumva pe aici, într-o oarecare normă? Nu știu ce se întâmplă, așa că pentru mine spectrul războiului este unul sinistru și apropiat cum nu a fost niciodată. L-au simțit bunicii noștri, dar noi am avut perioadă de pace. N-am fost implicați. Acum oare lucrurile or să rămână la fel? Nu știu.

E.D.: Este îngrijorător acest sentiment pro-rus pe care l-am observat pe rețelele de socializare și care capătă amploare în societatea românească?

B.Ș.: Nu cred că greșiți. Duceți-vă în nu știu câte alte țări și o să-l vedeți la fel! Noi am fost izolați. Cumva, nu l-am văzut, l-am minimalizat, dar el funcționează pe destul de multe rețele. Nu putem controla și cenzura atât de mult, încât să nu ne intersectăm cu propaganda rusească.

Nici nu aș mai vorbi de propagandă, este doar un mental, un fel de a interpreta lumea, pe care rușii îl trăiesc natural. Nici nu-l consideră propagandă. Noi trebuie să-l luăm ca atare fenomenul ăsta. Ei cred în fascism, în ideea că există fasciști, că Europa se fascizează încontinuu și că ei, care au dat milioane de morți în Al Doilea Război Mondial în luptă cu fascismul, trebuie să-și asume din nou lupta cu fascismul, care acum se numește democrația.

Nu poți să-i scoți din cap rusului că n-are niciun drept să atace în numele fascismului, un concept pe care îi face să omoare. E un fel de a gândi și mințile oamenilor prin contagiune ajung să perceapă realitatea la fel și, dacă ei trăiesc acolo mulți, ajung să nici nu mai poată gândi altfel, datorită intensei mediatizări a cazului ăstuia cu fascismul și n-are cum să nu se reverse și în spațiul european astfel de idei, care prin legături, prin faptul că te uiți că rușii au arme nucleare și că pot să producă niște dezastre de nu se poate și istoria ne-a arătat că le-au produs. Așa că există în mintea multora care se tem de ruși ideea că dacă începi să-i îngâni și să vorbești ca ei poate că rușii, văzând că au ai lor adepți și susținători, s-or milostivi și n-or trimite arme nucleare și peste noi. Pentru că e o spaimă, răul se poate întinde și nu știi cum se duce și noi, ca să îi minimalizăm importanța, satanizăm personajul. Era vorba de Hitler, aici e vorba de Putin. Nu-i vorba de un sistem care i-a promovat și care îi face pe toți oamenii să gândească la fel și că Putin nu este decât vârful scos în față de acest sistem – un sistem care, dacă vrea, îl dă la o parte pe Putin și-l pune pe altul și că nu personajul Putin este important, ci sistemul care a construit un tip de societate și un fel de a gândi. E crunt.

E.D.: Revenind la alegerile prezidențiale din 2024, ar putea fi Nicolae Ciucă candidatul PNL la aceste alegeri?

B.Ș.: Va fi, probabil, și al PNL, și al PSD.

E.D.: Deci, vedeți o candidatură comună?

B.Ș.: Da, pe fondul exacerbării conflictului cu Rusia, care va veni și-n apropierea noastră, îl vom simți tot mai puternic. Eu cred că cele două partide vor avea un candidat comun. E un scenariu posibil. Și atunci, va fi Ciucă acest candidat comun. Nu-l văd pe Ciolacu și nu-l văd nici pe Geoană, deși sunt în PNL oamenic care-l acceptă pe Geoană ca fiind candidatul comun. Dar înclin să cred în mai mare măsură că va fi Ciucă. Dar Dumnezeu cu mila ce se mai întâmplă, căci, uitați-vă, anul trecut, prin inflație, oamenilor li s-a luat tot venitul din pensii, din salarii. Pur și simplu, li s-a furat tuturor. Prin devalorizări, în ianuarie, li s-a luat cel puțin 30% din bani. Dacă lucrurile continuă și-n februarie la același nivel, eu zic că inflația devine problema numărul unu și nu războiul și în momentul ăla se pot schimba multe. Partidele își fac scenarii, dar scenariile trebuie confruntate cu realitatea. Realitatea pare acum că, dincolo de război, problema inflaționistă pare mai importantă. Și atunci, nu credeți că se poate găsi economistul care să zică că o să fie salvarea acestui fenomen? Unii îl iau pe Orlando Teodorovici și-l pregătesc să fie prezidențiabil, alții îl iau pe Funeriu – scenarii se pot face mereu.

E.D.: Laura Codruța Kovesi ar putea fi prezidențiabil în 2024?

B.Ș: Din cauza chestiei cu plagiatul, eu cred că e scoasă pe linie moartă, pentru că atât de tare se va inflama subiectul plagiatelor în perioada următoare. În mod normal, trebuie să găsească candidați care să stimuleze speranța că pot să dea o orientare bună în societatea asta, că pot să existe confruntări de valori. D-asta v-am spus, mai degrabă, numele lui Daniel Funeriu, decât al Laurei Codruța Kovesi, ca un candidat din partea Opoziției. Poate Andrei Caramitru, Vlad Voiculescu, poate Papahagi. Jocurile se fac și se desfac. Unii vorbesc de Nazare, alții de Răzvan Orășanu, ca fiind deja pregătiți pentru astfel de campanii. Dar lucrurile se cern în momentul în care ajung să aibă notorietatea maximă și capitalul negativ scăzut.

Or, până una-alta, din cei despre care am vorbit, doar Daniel Funeriu pare să aibă notorietatea cea mai mare, dar are în același timp și un capital negativ mai mare. A existat o ură la adresa lui destul de puternică, care a rămas sădită acolo și el nu a reușit să o diminueze. Și atunci, el ar putea să fie, mai degrabă, pe un profil pro-băsescian, care poate polariza și care poate să-i scoată din cursă pe mulți alții, datorită jocului puternicii uri și simpatii, fiind, totuși, un influencer important al lumii intelectuale.

E.D.: Ați pomenit de Vlad Voiculescu, credeți că nu l-ar afecta faptul că tatăl său a colaborat cu Securitatea?

Vezi și EXCLUSIV BUGETUL.RO Tatăl lui Vlad Voiculescu, colaborator al Securității! (Documente)

B.Ș.: Știu, d-asta eu îl văd că stă deoparte. El nu a știut să gestioneze situația cât a fost ministru și a fost focarul de conflict din coaliție, care a dus la distrugerea acelei coaliții. Cred că mai mulți și-au luat mâna de pe el.

E.D.: Atunci, pe cine vedeți ca posibil candidat USR?

B.Ș.: Eu cred că va fi o alianță: USR-PMP-Forța Dreptei. D-asta am zis că primul ar fi Daniel Funeriu, al doilea – Caramitru, al treilea – Drulă, dar nu-l văd pe el.

E.D.: Deci, excludeți candidatura lui Ludovic Orban?

B.Ș.: Da. El avea un capital negativ de 70% dinainte de a fi premier și nu i-a scăzut acel capital. Nu a făcut ceva nici să-l diminueze și să-l treacă în indiferență și nici nu dă acum un proiect care să fie ca o speranță. El pare că a intrat în malaxorul puterii care îl dezbracă pe el de orice speranță în opinia publică. Politicienii ar trebui să ia în cârcă o lume și să o ducă într-o anumită direcție. Cel mai adesea, politicienii, după ce petrec o perioadă de timp în aceste jocuri de lovituri pe la spate, cuțite înfipte, devin posaci, devin resemnați.  Le dispare aura, să folosesc termeni mistici. Ei nu mai sunt ca niște sfinți care să atragă speranțele oamenilor. Și ce poate să facă un om politic, când vede că este înconjurat de aura asta negativă, neagră, de antipatie? În mod normal, la antipatie se poate lucra, dar Orban nu mai are nici resursa și nici energia să-și asume și nici încrederea în cei care puteau s-o curețe. 

Eu îl cunosc. De ani de zile, am o relație bună cu el. Aveam. Am fost buni prieteni, dar acum a ajuns să mă acuze inclusiv pe mine de menținerea acestei situații. Și nu doar pe mine, ci și pe alți oameni cu care a lucrat, căutând să regleze acest lucru, în condițiile în care toate sfaturile pe care le-a primit, nu doar de la mine, le-a dat cu piciorul, pentru că a ascultat de altcineva, de acele persoane care l-au tras în jos. Iohannis i-a luat toată puterea, dându-i-o lui Cîțu. După care, i-a luat-o lui Cîțu și i-a dat-o lui Ciucă. Și vedem că individul politic nu mai contează, prin prisma acestui mecanism. Și atunci, când vezi că Orban a fost înfrânt de un mecanism, ce speranțe mai dă? Până una-alta, el nu dă mesaje că a găsit o soluție de reaprindere a luminii divine din el și pare copleșit de mâncătoriile astea.
De asta, toți politicienii ar trebui să stea o perioadă la mănăstire, să vadă cum să-și reaprindă lumina din ei, că toți au și toți pot să vadă binele și frumosul, divinul și să facă o societate mai frumoasă, dar uită, pur și simplu, de Dumnezeul din ei.

Orban, acum nu, dar, cunoscându-l și văzându-l de câte ori, când era cât se poate de jos s-a ridicat – nu o singură dată ajunsese așa jos și a găsit în el resurse le să se ridice -, e posibil să se ridice încă o dată în el această dorință de a mai arăta că poate să facă ceva mare. Dar acum nu se manifestă și, mai degrabă, își manifestă înfrângerea. Pare mai degrabă că își dorește o fuziune cu PMP – USR-ul nu l-ar lua – și ar încerca în felul ăsta o salvare. E, pentru mine, un om care avea harul lui Dumnezeu cu el, dar care, parcă, a capotat mai repede decât mă așteptam, pentru că s-a lăsat înconjurat de niște oameni care l-au sfâșiat de putere.

E.D.: Așadar, din ce înțeleg, dacă Ludovic Orban va lua decizia să candideze, nu va fi susținut de USR?

B.Ș.: Nu, nu! Nu spun lucrul ăsta. Alianța asta trebuie să se facă de mult. Ei amână să o facă, sperând că se va reface opoziția de Dreapta și că o să-l lase pe Ciucă în brațele PSD-ului. Și atunci, o mare parte din PNL se va rupe și acel PNL rupt, cu Boc, cu Dumnezeu mai știe cine, nemulțumiți de cum o să guverneze PSD-ul după ce vine Marcel Ciolacu premier, atunci o să construiască o altă mișcare politică, ce o să dea cine știe ce speranțe electoratului. Dar ăsta este un joc pe care PNL-ul Ciucă îl bagă în cap celor de la USR, de la PMP și de la Forța Dreptei. Ei au un contract de alianța cu PSD-ul. O să se întâmple lucrul ăsta, dar după aia PNL-ul va face tot alianța cu PSD-ul. Și atunci, ăștia rămân pe dinafară. În acest scenariu, ei refuză să facă astăzi opoziție la guvernarea PNL – și PMP-ul, și USR-ul, și Forța Dreptei, zicând că o să se alieze cu ei. În condițiile astea, neconstruindu-se acum o alianță de opoziție la actuala guvernare, nu mai putem vorbi nici de rolul lui Orban, pentru că alianța asta ar trebui să se facă. La nivelul fiecărei comune, care este candidatul? PNL, PSD și UDMR dețin aproape 90% din primarii din România. Păi, pe care îi alegi din cele trei partide sau din independenți să-i bată pe actualii primari? Trebuiau să înceapă măsurătorile, pentru putea obține un scor bun la locale. Și când scoți din public candidați care pot să-i bată pe actualii primari PNL, PSD și UDMR, atunci și speranțele în lideri devin altele și pot apărea și alți lideri. Rolul lui Orban ar fi mare, dacă ar reuși să facă această alianță și să-i aducă la putere pe cei susținuți de ei. Dar lucrul ăsta nu se face încă. Ei nu știu care e candidatul, să zice,, la Sectorul 3. N-au hotărât cine se bate cu Negoiță. Dar la Sectorul 4, pe Băluță? Care e candidatul lor comun care-l bat? Ei n-au început branduirea lui, n-au găsit elementele prin care să-l dezbrace de putere pe Negoiță sau pe Băluță, sau pe Ciucă, sau oricare altul. Ei nu au, la ora actuală, candidați. Dacă nu au forță să-l bată pe Băluță sau pe Ciucu, credeți că au forță să câștige lupta la nivel central? Este ca și cum am pune căruța în fața cailor și e greșit. Dacă ar fi dorit să facă această alianță, până în vară trebuiau să fie aleși candidații la locale. Până în vară, trebuia să aibă candidații la Parlament, trebuiau să aibă candidatul care să fie prezidențiabil – candidat rezultat din construcția acestei alianțe.

Și atunci, care e îndreptățirea unei alianțe? Dacă Orban vine și dă speranța că este o altă voce, că e o alternativă mai bună la actuala putere, atunci își diminuează capitalul negativ. El trebuie să înceapă această construcție comună. Or, el ce face acum? Se duce și zice că a mai făcut filiala Forța Dreptei la Făurei. Măi, dar lasă Forța Dreptei Făurei sau nu știu care orășel micuț. Fă alianța! Că vezi că oricât te chinui să ridici acest partid, îl ridici greu. Când îi aduni pe toți, nu ridici de la 2 la 3%, ci de la 15 la 20%. Și atunci, se simte în opinia publică. De asta spune că e importantă alianța și asta nu se face. Și nu se face pentru că fiecăruia dintre lideri le spune Bode sau Ciucă să stea liniștiți, că după ce pleacă de la guvernare se aliază cu ei și îi bat pe PSD și ăștia cred.

Blat între Putere și Opoziție!

E.D.: Ca atare, putem considera că Opoziția de astăzi face un blat cu o parte din Putere?

B.Ș.: Da, e cumpărată Opoziția asta. PMP e în afara Parlamentului, știe că mai mult de jumătate din primari sunt antamați deja de către PNL. Forța Dreptei a plecat cu 18 parlamentari. Acum mai are vreo 5,6. În teritoriu, nu are niciun primar. Niciunul nu a plecat de la PNL să vină la ei. Și atunci când se vede dezbrăcat și de puțina forță, ce îi rămâne de făcut? În loc să facă alianța imediat după alegeri, când avea cei 18 de deputați și PMP-ul avea cei 50 de primari… S-o fi făcut atunci, deveneau puternici. Și atunci, se uneau și cu USR-ul, care încă era puternic, și nu pierdeau. Acum, mai toți primarii de la USR sunt antamați fie de PNL, fie de PSD, că prea puțini vor rămâne pe listă – doar Clotilde Armand și Dominic Fritz, pe care nu vor să-i ia mai nimeni. În rest, lucrurile s-au rezolvat în mai toate localitățile unde au primari. USR-ul pare și el dezbrăcat de forța primarilor de municipii. Li s-a pus pumnul în gură unora care avea o oarecare notorietate, cum ar fi Berceanu (n.r. – Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu), în așa fel încât a ajuns doar o mâncătorie pe funcții, cu o structură mai osificată și nefuncțională decât a partidelor mari. Și ei văd în sondaje că se prăbușesc. Și ei tot așteaptă și zic că se va prăbuși Puterea și atunci, nefiind alternativă, lumea o să ne vadă din ce în ce mai bine.

E greșit că ei gândesc așa. Și gândesc așa, pentru că așa sunt influențați de către Putere. Pentru că întotdeauna Opoziția vede Puterea ca fiind mai mare și capătă un sentiment de micime și de ascultare față de Putere. Începe să gândească realitatea socială așa cum vrea Puterea, chiar dacă declarativ măcăne pe dos, dar nici ei nu cred ceea ce spun.

Și tocmai pentru că lipsește scoaterea din această paradigmă a liderilor care sunt dependenți de Putere și au ajuns toți din Opoziție, inclusiv AUR, dependenți total de Putere. Altfel spus, noi nu avem Opoziție deloc-deloc în România.

„Cel mai mare dușman e inflația”

E.D.: Am putea asista la scenariul din 2000 la alegerile prezidențiale, să avem un candidat, să zicem Nicolae Ciucă din partea PNL-PSD, iar în turul doi să ajungă și un candidat al AUR, cum a fost atunci Vadim Tudor?

B.Ș.: Asta își doresc ei. AUR-ul e creația PNL-ului. A luat la locale 0,9%. După două luni, a luat 9,1. Ce partid își crește de 11 ori puterea în două luni? Credeți că aceea a fost o creștere naturală? Nu! PNL, care era la guvernare atunci, și-a creat propria Opoziție, pe AUR. Pentru că doar prin comparație cu George Simion, Ciucă poate crede că va câștiga președinția. Și atunci, acesta este scenariul. AUR este un partid la fel ca și celelalte trei de care v-am vorbit, confiscat de Putere – Putere care și-a găsit împlinirea prezidențială în Ciucă. Nu știm dacă îl va lăsa din brațe pe Ciucă. Publicul este decisiv. Ei știu că inflația vine și ăsta e cel mai mare dușman, nu USR, AUR sau oricine altcineva.

„Unii din AUR negociază să-l pună candidat pe Victor Ponta”

Opoziția cea mai importantă a actualei guvernări o reprezintă inflația. Și atunci, cine reușește să se pună în spatele ei și să capete voce îl dărâmă pe Ciucă. Inflația este adversarul. Cine vine cu un discurs pe tema asta acum ar putea să strice toate jocurile. E o luptă cine să dețină puterea în fața valului mare are stă să vină acum.

Unii din AUR negociază să-l pună candidat pe Victor Ponta, să fie alianța AUR-Pro România, cu Ponta candidat.

„Alții încearcă să facă un scenariu promovând-o pe Șoșoacă, în speranța că ar fi un fel de Vadim”

E.D.: Aveți informații din interior?

B.Ș.: Da! Da! Alții încearcă să facă un scenariu promovând-o pe Șoșoacă, care să atragă și să smulgă din AUR cât mai mult, ca până la urmă AUR să se predea Dianei Șoșoacă. Și se va face o alianță de mai multe partidulețe suveraniste care s-o promoveze. Discursul ăsta suveranist să fie preluat de ea, să smulgă din alegătorii AUR și până la urmă AUR să nu aibă încotro și să se predea ei. Iar Șoșoacă să se bată cu Ciucă, în speranța că ea ar fi un fel de Vadim. Dar – speranță deșartă! Că, dacă ne-a arătat Iohannis că nu dă doi bani pe dezbaterile prezidențiale și că nu vrea să le organizeze, nici Ciucă nu va organiza dezbateri prezidențiale cu Șoșoacă. N-ar organiza cu nimeni. Și atunci, degeaba ar „măcăni” Șoșoacă, că nu i s-ar răspunde. Impactul agresivității ei ar fi inutil. Lui Ciucă îi convine de minune inclusiv acest scenariu, cu Șoșoacă.

Funeriu, posibil candidat pe discursul cu plagiatorii! Nicolae Ciucă confiscă tema militară, neavând Opoziție! Dacă se retrage Ciucă, Eduard Hellvig, șeful SRI, candidat din partea PNL-PSD

Există o nemulțumire în societate. E nevoie de o Opoziție care să pară că nu e controlată, pentru că există un public care se opune guvernării. În orice țară există niște guvernanți și niște alegători care sunt nemulțumiți de cum guvernează indivizii ăia. Alegătorii își vor alege ei, la un moment dat, se creează din interiorul lor, dacă nu există structuri care să se opună. Și de asta eu zic să fiți atent, pentru că nu produc partidele de Opoziție, că se lasă controlate de Putere, că nu produc niște lideri credibili. Or să apară alte formațiuni. Or să apară mai întâi candidați independenți, care vor crea partide de la zero, necontrolate. Și atunci vom vedea alte formațiuni sau alți lideri care stau să apară. De asta eu am dat exemplul lui Funeriu, dar pare, din măsurătorile mele, cel mai credibil pe un segment de populație care influențează alegătorii – cei cu studii superioare. Dar nu este singurul. Și eu cred, în mare măsură, că, din cauza inflației, vom vedea și un economist. Funeriu este pe discursul cu plagiatorii. În condițiile astea, vine anti-plagiatorul și dă cu ei de pământ. Acum, electoral avem tema economică. E și tema militară, pe care o confiscă Ciucă și nu există pe partea Opoziției altcineva din domeniul militar, care să dea impresia de securitate. Și Hellvig e posibil să fie candidat la președinție din partea Coaliției PNL-PSD. Dacă dispare Ciucă din cărți, eu pe el îl văd.

Bruno Ștefan, pentru Bugetul.ro: „Surpriza mare a anului 2023 va fi doctoratul lui Geoană”

E.D.: Geoană de ce nu s-ar încadra? El nu are această problemă cu plagiatul și este și secretarul general-adjunct al NATO.

B.Ș. Geoană vine cu echipa de publicitate a lui Biden în spate. Dar nu are partidul. Ciolacu îi ține cheia și nu-l lasă să intre. Și pentru Geoană încearcă să se construiască profilul independent, susținut de partidulețe mici. El încearcă să penetreze alianța asta inclusiv la PNL, dar și Ciucă îi ține partidul închis, pentru că nu-l agrează. Știu că în spatele lui e doar o echipă de campanie, nu este un ordin venit din SUA. Și atunci, își dau seama că este doar jocul lui Geoană, care își dorește puterea. Eu spun că surpriza mare a anului ăsta va fi doctoratul lui Geoană. Să priviți cu atenție fenomenul!

E.D.: Vă mulțumesc!

URMARESTE-NE

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare