Infrastructura Capitalei suferă de o degradare cronică, fiind un real pericol pentru cetățeni. Pasajele Lujerului, Obor şi Podul Băneasa sunt considerate ca fiind într-o stare deplorabilă încă de anul trecut, când se discuta starea critică a planşeului Unirii.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a insistat că aceste 3 pasaje sunt prioritare, starea lor tehnică fiind mult mai proastă decât a planşeului Unirii.
Peste 675 milioane de lei pentru lucrări. Cât costă Lujerului
Reabilitarea pasajelor Lujerului, Obor şi Podul Băneasa va costa, potrivit calculelor experţilor, peste 657 de milioane de lei (aproximativ 131.5 milioane de euro) pentru lucrări, mult peste estimările de anul trecut. Plăţile vor fi eşalonate pe 3 ani, atât cât este estimată şi durata lucrărilor, scrie Buletindebucurești.
Sumele necesare pentru reabilitarea pasajelor sunt incluse în 3 proiecte de Hotărâre de Consiliu General, care vor intra la vot în şedinţa din 27 martie.
Cel mai costisitor este Pasajul Lujerului din sectorul 6. Pentru acesta, devizul menţionat prevede suma de 392,666,858.67 de lei (aproximativ 78.5 milioane de euro). Pasajul construit în anul 1987 are multiple probleme de siguranţă. Printre cele identificate de specialişti se află:
la elementele principale ale structurii de rezistenţă;
la elementele de rezistenţă ale suprastructurii care susţin calea;
la elementele infrastructurii (culee, pila);
la rampele de acces, ziduri de sprijin;
la calea pasajului şi echipamente (parapete, dispozitive de rost etc).
Principalele probleme de care se va ocupa firma contractată, conform raportului de specialitate, sunt:
Pereţi centrali şi laterali degradaţi, cu beton exfoliat, armături aparente şi corodate;
Hidroizolație degradată pe zone extinse;
Infiltrații prin elevaţiile zidurilor de sprijin;
Rosturile şi dispozitivele de acoperire a rosturilor prezintă degradări;
Rețea de fisuri şi crăpături la fâşiile cu goluri.
Reabilitare complexă la pasajele Obor și Băneasa
Investiţia care ar urma să fie făcută la pasajul Obor ar costa, conform devizului, 222,334,988.81 de lei, deci aproximativ 44.5 milioane de euro.
Pasajul a fost construit în anul 1979, fiind reabilitat în 1985 şi 2008. Principalele deficienţe identificate de evaluarea specialiștilor sunt:
Elemente principale de rezistenţă ale suprastructurii
La calea podului şi elemente aferente
La elementele de rezistenţă care susţin calea podului
La elementele infrastructurii, apărate de reazem, dispozitive de protecţie la acţiuni seismice, sferturi de con
La racordarea cu terasamentele este cu ziduri de sprijin din beton armat ce prezintă defecte şi degradări
La albie, apărari de maI, rampe de acces Ia pod şi instalaţiile pozate sau suspendate de pod.
Lucrările necesare la acest obiectiv sunt:
demontarea panourilor din aluminiu şi a placajelor din granit din interiorul pasajului în vederea executării lucrărilor structurale
sablarea tuturor pereților şi realizarea lucrărilor de consolidare / cămăşuire;
demolarea fâşiilor de goluri şi înlocuirea acestora cu grinzi prefabricate, precomprimate;
realizarea lucrărilor de hidroizolație;
desfacerea straturilor rutiere, hidroizolației şi reaşternerea unui sistem rutier nou;
realizarea unui sistem de detecţie a incendiilor şi a unui sistem de desfumare;
refacerea sistemului de supraveghere a traficului din interiorul pasajului.
Podul Băneasa va fi cel mai ieftin
Cea mai mică sumă ar viza consolidările necesare acestui pod. E vorba de 42,541,251.57 lei, aproximativ 8.5 milioane de euro. Podul, construit în 1936, este amplasat pe şoseaua Bucureşti – Ploieşti (DN1), asigurând traversarea lacului Herăstrău, în aval de barajul lacului.
Principalele deficiente identificate cu ocazia evaluării stării tehnice:
Grinzile de beton armat prezintă defecte şi degradări;
La elementele de rezistenţă care susţin calea podului se constată defecte şi degradări;
La infrastructurile podului se constată defecte şi degradări;
La racordarea cu terasamentele;
La calea podului si elementele aferente
Potrivit punctajelor stabilite prin lege, podul se încadrează în clasa stării tehnice V, nefiind asigurate condiţiile minime de siguranţă a circulaţiei. Spre comparaţie, planşeul Unirii este în clasa IV. La clasa V, legea impune „înlocuirea sau consolidarea structurii de rezistenţă afectată de degradare”, mai scrie sursa citată.
