Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu, afirmă că: 'În aceste condiții s-au dus dracului Mărețele Planuri ale lui Klaus Iohannis de resetare a României și s-au făcut pulbere nu mai puțin Mărețele Planuri ale baronilor PNL de a pune mîna pe o ciozvîrtă mult mai mare decît cea la care au ros timp de 12 luni'.
''Sîmbătă, 19 decembrie 2020, viața noastră politică a marcat primul mare eveniment postelectoral:
Un puci în PNL.
În mod obișnuit, puciurile au loc în partidele care trec în Opoziție după alegeri.
Puciul de sîmbătă s-a petrecut într-un partid care a rămas la Guvernare după alegeri.
Pentru a înțelege un astfel de eveniment, Istoricul clipei, ca și Istoricul de altfel, trebuie să stabilească mai multe elemente:
Contextul, derularea faptelor, explicarea rezultatului, consecințe.
Contextul
PNL a obținut un scor incredibil de prost la alegerile din 6 decembrie 2020. Cu doar 25% dintr-un procentaj de participare slabă, cea mai slabă din postdecembrism, PNL s-a văzut obligat să împartă puterea nu numai cu USRPLUS, beneficiara unui procentaj de 15%, dar și cu UDMR, care a obținut 6%. În aceste condiții s-au dus dracului Mărețele Planuri ale lui Klaus Iohannis de resetare a României și s-au făcut pulbere nu mai puțin Mărețele Planuri ale baronilor PNL de a pune mîna pe o ciozvîrtă mult mai mare decît cea la care au ros timp de 12 luni. Din Guvernul în jurul PNL s-a ajuns la un Guvern de colaborare între trei formațiuni: PNL, USRPLUS, UDMR. Chiar și în aceste condiții, ar fi fost normal ca negocierile dintre cele trei partide, premergătoare consultărilor de la Cotroceni, să dea drept premier pe președintele PNL. Experiența cu Liviu Dragnea ne-a arătat că o guvernare cu dublă comandă – premier și șef de partid – e un dezastru. Ludovic Orban a rămas după alegeri președintele PNL. În aceste condiții, doar el putea fi premierul Guvernului. Se adaugă la aceasta drept argument și experiența de conducere a lui Ludovic Orban, dobîndită în cele 12 luni, abilitățile de om politic și chiar știința de a lucra cu un vanitos precum Klaus Iohannis. Un guvern cu premier PNL nu putea fi condus decît de un tip ca Ludovic Orban și pentru că prezența USRPLUS în coaliția de guvernare, o formațiune lipsită de experiența construcției, a activității instituționale, meșteră la spectacole de circ de stradă sau de Parlament, cere un premier cu autoritate. Putea fi Nicolae Ciucă. Inițiativa a eșuat. Normal ar fi fost revenirea la Ludovic Orban. Cei de la USRPLUS nu l-au vrut. Explicabil. Un Florin Cîțu e pentru ei un mîț ușor de călcat pe coadă. Cu un Ludovic Orban ar fi fost mai greu să-și atingă obiectivul secret:
O guvernare USRPLUS din punct de vedere practic ale cărei deconturi le va face PNL, văzut ca partid de Guvernămînt prin premier.
Exclus de la funcția de premier, Ludovic Orban s-a refugiat în cea de președinte al Camerei Deputaților. O funcție vitală pentru ca el să păstreze partidul în condițiile în care nu e premier. Pentru aceasta Ludovic Orban a cedat masiv la negocierile cu USRPLUS. În chip surprinzător, USRPLUS s-a dovedit o negociatoare de temut. Sînt sigur că în spatele lor e o forță care i-a încurajat și ghidat pe parcurs. Și oricît de ciudat ar părea, această forță a fost Klaus Iohannis. Unul dintre instrumentele eficiente a fost capacitatea lui Dan Barna de a renunța la funcția de președinte al Camerei. La negocierile de după ședința BPN, Ludovic Orban a mers cu ceea ce credea el a fi un as în mînecă. Predarea funcției de președinte al Camerei lui Dan Barna în schimbul funcției de premier pentru el. Dan Barna i-a dat șah, renunțînd ușor pentru el, în favoarea lui Ludovic Orban, dar pretinzînd la schimb cele mai importante ministere pentru USRPLUS. Și sub campania dusă de presa PLUSERISTĂ (e curios că presa de Dreapta nu e a PNL, ci a USRPLUS), baronii locali și centrali s-au burzuluit. Nu numai că PNL a pierdut ministere grele, ajungînd practic să împartă pe din două puterea cu USRPLS, dar baronii și-au dat seama că va fi imposibil să intervină cu pile la miniștrii USRPLUS. Dacă PSD ar fi fost partener de Coaliție, miniștrii ar fi fost mult mai dispuși să cedeze la intervenții. Această nemulțumire a dus la tentativa de puci.
Desfășurarea
Rareș Bogdan și Robert Sighiartău, sprijiniți de Ilie Bolojan, Raluca Turcan, Emil Boc, Alina Gorghiu, Dan Motreanu, au convocat prin sistemul de comunicare internă al partidului, aflat la dispoziția secretarului general care e Robert Sighiartău, pentru sîmbătă, ora 19, un BPN, prin sistem video conferință. Evident, grupul știa că Ludovic Orban nu va fi de acord. Ludovic Orban a contracarat trimițînd membrilor BPN că ședința nu e statutară. Întrerupînd negocierile Ludovic Orban a sunat personal pe șefii de organizații din țară că ședința nu e convocată de el, ci de puciști.
Rezultatul
Un eșec cum nu s-a mai văzut pînă acum al puciștilor. Că Ludovic Orban va proceda cum a procedat știau și puciștii. Te-ai fi așteptat ca ei să meargă mai departe cu acțiunea. N-a fost așa. Un SMS trimis prin secretariatul general anunța pe cei convocați că „avînd în vedere faptul că negocierile privind coaliția de guvernare nu s-au finalizat, ședința BPN se amînă pentru o dată ulterioară”.
Inițiatorul și conducătorul Puciului, Rareș Bogdan a intervenit la televiziuni pentru a minimaliza importanța puciului:
„A fost o rugăminte a președinților din filiale, nu e nimic războinic.”
Tot el a declarat renunțarea la orice acțiune împotriva lui Ludovic Orban:
„Considerăm că acum e mult mai important să dăm un guvern rapid. Am considerat că discuțiile noastre în partid pot fi amînate. Acum importantă e țara, este importantă stabilitatea și oferirea un guvern și a unui program de guvernare extrem de eficient.”
În istoria postdecembristă au mai fost puciuri în partide. Nici unul n-a eșuat atît de rapid, atît de jalnic. Puciul din PNL nu poate fi comparat, de exemplu, cu Puciul Gabrielei Firea din PSD, din 2018. Puciul din PSD a durat aproape două luni, din 7 septembrie pînă în 4 noiembrie. Puciștii au fost dintre lideri de frunte ai partidului, printre care un viceprim ministru și 30 de lideri județeni. Aceștia au dat publicității o Scrisoare amplă, cu argumente temeinice, pentru ca Liviu Dragnea să demisioneze din funcția de președinte. Întins pe atîta timp, Războiul a devenit un spectacol mediatic și a fost tranșat în urma unui vot în CEx Național. De remarcat că Puciul din PNL nu și-a propus debarcarea lui Ludovic Orban, ci luarea acestuia la întrebări pentru rezultatul dezastruos al negocierilor. De durat, a durat doar cîteva ore.
Cauzele eșecului
Eșecul nu poate fi pus doar pe stîngăcia acțiunii. Rapiditatea cu care puciștii au dat înapoi se explică doar prin intervenția lui Klaus Iohannis. Că e așa ne sugerează argumentele invocate de Rareș Bogdan pentru oprirea acțiunii:
România are nevoie de un guvern stabil cît mai repede.
E argumentul lui Klaus Iohannis de a lăsa lucrurile să curgă, chiar dacă par în defavoarea lui.
De ce se poartă Klaus Iohannis astfel?
- Evită o confruntare imediată cu Ludovic Orban. Timpul lucrează în favoarea președintelui.
- USRPLUS a cerut și a obținut ministerele grele la îndemnul lui Klaus Iohannis. Președintele și-a dat seama că resetarea României n-o poate face cu PNL, ci cu USRPLUS. De aceea îl preferă pe Florin Cîțu și nu pe Ludovic Orban, premier.
Consecințe
- Pînă acum dus doar în culise, Războiul din PNL a ieșit la suprafață. Chiar dacă eșuat, Puciul e un semnal pentru alegători, pentru celelalte partide, că în PNL Ludovic Orban e contestat de un Grup de lideri.
- Votul la președinția Camerei e secret. Cîți dintre nemulțumiții din PNL sînt și parlamentari? N-ar putea aceștia la secret să voteze împotriva lui Ludovic Orban? Măcar pentru ca acesta să nu cîștige din primul tur.
- PNL apare ca un partid slab, minat de lupte interne. În bătălia pentru a domina Executivul, USRPLUS va ține cont de această slăbiciune.
- Burzuluiala din PNL adîncește suspiciunile USRPLUS față de adevăratele intenții ale partidului de guvernare.
- Nu avem date să susținem că Klaus Iohannis i-a îndemnat pe puciști sau că a știut de le măcar. Cum însă puciștii sînt iohanniștii din partid, puciul contribuie major la impresia că între Klaus Iohannis și Ludovic Orban e război.
- Rapiditatea cu care a fost înăbușit puciul nu trebuie să-l facă pe Ludovic Orban să se culce pe o ureche. S-ar putea ca alte puciuri, mai bine pregătite, să reușească. Mai ales dacă le va ghida Klaus Iohannis'', a scris Ion Cristoiu pe blogul său.
Citește și:
Pilonul II de pensii private vs. depozitul bancar. Ce se întâmpla cu banii românilor care contribuie la pensia privată
Vești de ultim moment pentru milioane de pensionari. Cu cât a crescut pensia medie lunară
Noi atenționări pentru șoferi! Se dau amenzi pentru acest gest
