Ion Iliescu a criticat, în cadrul ultimului interviu acordat, naționalismul populist și a pledat pentru un patriotism construit pe competență și responsabilitate.
Înainte de a fi internat în stare gravă la Spitalul „Agrippa Ionescu” din Capitală, fostul președinte al României, Ion Iliescu, a acordat un interviu în care a vorbit despre sensul patriotismului, relația cu moartea și viziunea asupra vieții. Declarațiile sale au fost publicate de fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu.
În interviu, Iliescu a criticat dur formele de naționalism radical și a respins ideea susținerii unor lideri politici „mesianici” în numele unei false iubiri de țară. Fostul președinte a făcut aluzie directă la discursurile publice și campania electorală a lui Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2025.
Ion Iliescu: „Patriotismul nu e lozincă, ci competență”
„Patriotismul nu înseamnă să circuli înfășurat într-un drapel pe străzi, sau să inventezi cântece populare și patriotice pentru un așa-zis erou care va salva România de ea însăși”, a afirmat Ion Iliescu.
„Patriotismul nu e lozincă, nu e retorică, ci competență. Patriotismul bun, corect, e cel în care profesioniștii sunt lăsați să își facă treaba, la momentul potrivit și la locul potrivit. Patriotismul e așadar o atitudine foarte tehnocrată în fața viitorului, pe care îl construiești lăsând talentele să se pronunțe.”
„Repet, patriotismul înseamnă competență și șanse egale. Nu e suficient să îți iubești țara, trebuie să te și pricepi la a o iubi: adică a o servi. Dar la noi patriotismul e confundat cu atitudini patriotarde, e o modă care se activează o dată la patru sau la cinci ani în mintea celor care, frustrați că România nu e cum și unde și-ar fi închipuit, transformă resentimentul în voință politică.”
Fostul șef al statului a avertizat asupra riscurilor ideologice care pot apărea în discursul public:
„E și greșit, e și toxic să numești patriotism disperarea fanatică de a vota eroi mesianici care să facă din România o insulă, nu un partener european și proatlantic. Patriotismul nu implică români care să defileze prin corporații în ie și ițari, nici geografii mistice, dacopatie sau suveranitatea vlahilor. România a mai confruntat asemenea derapaje pe timpul lui Vadim, dar partidele au avut o maturitate de a depăși retorica asta pătimașă și populistă.”
„Nu mi-a fost frică de viață, și poate tocmai asta face relația cu moartea să fie una decentă”
Pe lângă temele politice, Ion Iliescu a reflectat în interviu asupra propriei existențe și a relației cu sfârșitul vieții:
„Nu mi-a fost frică de viață, și poate tocmai asta face relația cu moartea să fie una decentă. (...) Am trăit viața cu multe viteze, vârste, vocații. Nimeni nu decide pentru sine cât trăiește. Am trăit ce mi s-a dat și ce am construit. Cu siguranță, faptul că nu am avut acces la social media mi-a prelungit viața…”
„Îți e frică de moarte atunci când trăiești frustrat că nu ai făcut ce ai fi vrut și nu mai ai timp să salvezi ceva din ceea ce ai gândit pentru tine sau pentru alții.”
Fostul președinte a vorbit și despre importanța unui sens al vieții:
„E important ca fiecare să simtă și să știe că viața merită trăită nu doar pentru că ți s-a dat, ci pentru că ai o datorie față de ea: să o personalizezi, să o faci să fie viața ta, nu viață, pur și simplu.”
„Rețeta nu e să ai o viață fabuloasă și fericită pe care să o urmărești cu imaginația, ci o viață pragmatică și pe cât cu putință lucidă și mulțumitoare, pe care să o construiești cu rațiunea. Imaginația a făcut multă lume nefericită. În rest, frica de moarte echivalează cu frica de a fi om. Face parte din ontologia noastră. Să nu ne fie frică să fim oameni.”
