Decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, susținută de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, ar putea fi amânată din nou. Motivul este unul procedural: unul dintre judecătorii constituționali care a participat la dezbateri se află în concediu paternal și, potrivit regulilor de funcționare ale instanței, trebuie să fie prezent și la deliberare.
Situația apare într-un moment sensibil pentru reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, una dintre măsurile asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat că există „mari șanse” ca ședința CCR programată pentru miercuri să fie amânată.
„Aproape sigur vom vedea altă amânare, pentru că ei au început dezbaterile asupra legii, iar el făcea parte din complet”, a explicat Augustin Zegrean.
Înalta Curte cere sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene
În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis Curții Constituționale o solicitare oficială de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, considerând că măsurile propuse prin reforma pensiilor magistraților ridică probleme din perspectiva dreptului european.
În comunicatul transmis marți, instanța supremă arată:
„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE”.
Potrivit ÎCCJ, cererea vizează verificarea compatibilității reformei cu dreptul Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE.
Instanța supremă consideră că dispozițiile analizate ar putea încălca principii fundamentale ale dreptului european.
„În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime”, se arată în document.
Cinci obiecții formulate de Înalta Curte
În comunicat sunt prezentate cinci argumente principale care, în opinia ÎCCJ, ridică probleme juridice privind reforma pensiilor magistraților.
Instanța susține că măsurile analizate pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. De asemenea, se arată că reforma nu ar fi însoțită de o fundamentare suficient de riguroasă pentru a permite un test de proporționalitate.
Înalta Curte consideră că modificările legislative ar putea reduce siguranța financiară a judecătorilor, ar perpetua instabilitatea legislativă și ar institui un regim tranzitoriu inegal.
„Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept”, se mai arată în comunicatul instanței.
Concediul paternal al unui judecător complică procedura
În acest context, ședința Curții Constituționale ar putea fi afectată de absența judecătorului Gheorghe Stan, care ar fi intrat în concediu paternal. Acesta a participat la dezbaterile privind legea, iar regulile CCR prevăd că membrii completului care au luat parte la dezbateri trebuie să participe și la deliberare.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, judecătorul ar putea lipsi aproximativ trei săptămâni.
Augustin Zegrean a explicat că, procedural, completul nu poate fi modificat după începerea dezbaterilor, ceea ce poate bloca pronunțarea unei decizii.
Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Gheorghe Stan a fost unul dintre judecătorii care s-au opus reformei pensiilor magistraților și care, la finalul anului trecut, a părăsit sala de ședință în timpul dezbaterilor.
Reforma pensiilor magistraților este legată de fondurile PNRR
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în care a subliniat importanța deciziei CCR pentru accesarea fondurilor europene.
Potrivit premierului, România depinde de această decizie pentru a putea primi aproximativ 231 de milioane de euro aferente jalonului din PNRR privind reforma pensiilor magistraților.
Magistratura a reacționat critic la acest demers, considerând că poate fi interpretat drept o formă de presiune asupra Curții Constituționale.
„Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei”, se arată într-un punct de vedere al sistemului judiciar.
Documentul avertizează că orice încercare de influențare a instanței constituționale poate afecta credibilitatea instituțiilor statului.
„Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, se mai arată în reacția citată.
