Harta economică a României dezvăluie o realitate fragmentată, cu insule de performanță economică în jurul marilor orașe și întinderi vaste ale țării rămase în urmă.
Harta economică a României: marile orașe - București, Cluj și Timiș - fac trag țara să avanseze, dar peste jumătate din județe rămân sub media națională a salariaților.
Capitala conduce detașat topul celui mai mare număr de salariați
Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS), analizate de Ziarul Financiar, relevă o Românie împărțită vizibil între centre economice dezvoltate și zone slab dezvoltate, cu potențial încă nevalorificat.
Capitala conduce detașat topul județelor cu cel mai mare număr de salariați raportat la populația totală, fiind urmată de județele Cluj și Timiș, doi poli economici, sociali și universitari cu un sector privat foarte dinamic, focusat pe IT, industrie și servicii.
Disparități majore între regiuni. Sudul țării are doar un angajat din 5 locuitori
Municipiul București se află pe primul loc, cu o rată a angajării de 63,7%, rezultând că aproape două treimi dintre locuitorii Capitalei sunt angajați cu forme legale. Pe locurile următoare se situează județele Cluj (41,4%) și Timiș (40,6%), demonstrând puterea economică și forța de atracție a pieței muncii din aceste zone.
În evident contrast, județele din sud și estul țării realizează cele mai slabe performanțe. În Botoșani, Vaslui și Giurgiu, doar aproximativ unul din 5 locuitori are un loc de muncă, potrivit datelor INS pentru anul 2024.
Țara celor două Românii
Media națională a ponderii salariaților în totalul populației rezidente este de 27%, ceea ce înseamnă că doar 5,1 milioane de români dintr-o populație de circa 19 milioane au contracte de muncă active. Prin comparație, Cehia și Ungaria, țări cu populații apropiate (aproximativ 10 milioane), au fiecare în jur de 5 milioane de salariați.
Din cele 41 de județe, 28 se situează sub media națională, aprofundând decalajele economice între regiuni.
Cine este exclus de pe piața muncii
Parțial, diferențele vin din structura demografică și socială a populației. Exceptând forța de muncă, rămân mulți copii și adolescenți sub 15 ani, elevi și studenți, pensionari, șomeri, persoane cu dizabilități, dar și locuitori ai județelor care muncesc în economia informală sau trăiesc din agricultură de subzistență.
Potrivit specialiștilor, pentru ca România să avanseze într-un mod echilibrat, este nevoie ca de aer de investiții strategice în infrastructură, educație și facilitarea accesului real la piața muncii în toate regiunile țării.
