De ceva timp, între Germania și Turcia a pornit o dispută din cauza kebabului doner. Guvernul de la Ankara a demarat deja demersurile pentru ca îndrăgitul aliment stradal să primească titulatura de marcă protejată în UE, pe modelul pizzei napolitane sau a șuncii serrano din Spania.
Diferendul dintre cele două state pe tema kebabului doner a început în luna aprilie a acestui an, atunci când Turcia a solicitat înregistrarea denumirii doner ca „specialitate tradițională garantată” în întreaga Europă. Asta înseamnă că denumirea ar putea fi utilizată numai de către cei care respectă metodele de producție și specificațiile desemnate pentru carnea din interiorul kebabului.
De cealaltă parte, Germania susține că acest lucru ar crea mari obstacole birocratice și ar crește prețul acestui preparat foarte popular în această țară. Astfel, Berlinul și-a exprimat dezacordul față de această eventuală decizie.
În cazul în care Turcia va reuși în încercarea sa de înregistrare, Ingrid Hartges, șefa Asociației germane a hotelurilor și restaurantelor susține că noile norme vor avea „consecințe catastrofale pentru întreprinderile din domeniul gastronomiei, precum și pentru consumatori”.
(VEZI ȘI: Adio magazine Carrefour în această țară. Decizia gigantului francez afectează sute de angajați)
Kebabul doner provoacă discuții aprinse între Germania și Turcia
Vânzările de kebab în Germania totalizează aproximativ 7 miliarde de euro pe an. Se estimează că unul din trei germani mănâncă cel puțin un kebab pe lună. Acest preparat a fost introdus în Germania de imigranții turci.
Acum, atât Turcia, cât și Germania, cu o diasporă turcă de 2,7 milioane de persoane, pretind că sunt locul de naștere al kebabului doner, care este acum consumat în întreaga lume.
Semnificația biculturală a kebabului a provocat o dispută în Germania în timpul unei vizite de stat a președintelui Frank-Walter Steinmeier la Istanbul, în aprilie, cu o frigăruie doner la pachet. În plus, potrivit ministrului Agriculturii din Germania, noile reglementări europene ar constitui „o intervenție pe piața germană cu un impact economic tangibil.
„Este un atac la adresa identității culturale a Germaniei”, a declarat sociologul berlinez Eberhard Seidel.
Germania și Turcia au acum la dispoziție șase luni pentru a găsi un compromis. În caz contrar, Comisia Europeană va trebui să se pronunțe asupra litigiului. În ciuda faptului că Turcia nu face parte din Uniunea Europeană, țările terțe pot înregistra produse pentru protecție în cadrul blocului comunitar.
(NU RATA: Apare o nouă monedă în UE. Soarta tranzacțiilor cash a fost decisă, ce vrea Banca Centrală Europeană)
