"Sărbătorim astăzi, 23 aprilie, Ziua Forțelor Terestre, una dintre cele mai importante categorii de forțe ale Armatei României, al cărei patron spiritual este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință.
Aducem un omagiu tuturor celor care au servit sau servesc cu dăruire și patriotism sub drapelele de luptă ale unităților Forțelor Terestre, în țară sau în misiuni în afara teritoriului României, sub egida ONU, NATO sau a Uniunii Europene.
Totodată, cinstim astăzi memoria celor care și-au sacrificat viața, slujind cu onoare și credință patria și poporul român.
De-a lungul timpului, Forțele Terestre și-au dovedit profesionalismul și relevanța pe timpul misiunilor executate în țară și în teatrele de operații, în cadrul acțiunilor de intervenție pentru limitarea și înlăturarea urmărilor producerii unor urgențe civile sau pe timpul pandemiei de COVID-19.
Astăzi, Forțele Terestre sunt o componentă modernă a Armatei României, cu un rol determinant în garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale.
Actuala criză de securitate din Europa, generată de agresiunea militară neprovocată și brutală a Federației Ruse împotriva Ucrainei, a scos în evidență încă o dată importanța Forțelor Terestre române în asigurarea securității țării noastre și a Flancului Estic al NATO.
Forțele Terestre, împreună cu celelalte componente ale Armatei României și alături de contingentele aliate prezente pe teritoriul țării noastre, au o contribuție importantă la întărirea posturii de descurajare și apărare a NATO la nivel regional.
Având în vedere actualele provocări de securitate cu care România și întregul spațiu euroatlantic se confruntă, este necesară continuarea procesului de creștere a interoperabilității Forțelor Terestre române cu structuri similare ale NATO, prin executarea în comun de misiuni și activități de instruire.
Țara noastră își va consolida capacitatea de apărare și reziliență și va continua să fie un pilon de stabilitate și un furnizor de securitate în regiune.
Modernizarea și înzestrarea Armatei României cu noi tipuri de armament și echipamente constituie o prioritate pentru perioada următoare, iar alocarea, începând cu acest an, a 2,5% din PIB pentru Apărare oferă premisele ca aceste obiective să fie atinse rapid.
Dragi militari din Forțele Terestre,
Profesionalismul și abnegația probate în misiunile și activitățile de instruire pe care le desfășurați împreună cu aliații noștri reflectă nivelul ridicat de pregătire pe care îl aveți și ambiția de a vă perfecționa permanent.
Continuând pe aceeași linie, veți fi capabili să faceți față tuturor amenințărilor cu care România și spațiul euroatlantic se confruntă și veți consolida prestigiul și profilul țării noastre la nivel regional și aliat.
Vă felicit pentru modul remarcabil în care vă îndepliniți cu succes misiunile încredințate și vă urez La mulți ani!", a spus Klaus Iohannis.
România intenţionează să cumpere tancuri Abrams, a declarat, într-un interviu pentru „Observatorul militar”, generalul-locotenent Teodor Incicaş, şeful Direcţiei Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării, informează news.ro.
„Este pe parcursul de a merge spre aprobarea prealabilă a Parlamentului cererea noastră de aprobare a unei achiziţii pentru un batalion de tancuri Abrams”, a declarat generalul Teodor Incicaş, precizând că achiziţia, odată aprobată, se va face printr-o tranzacţie de la guvern la guvern.
Generalul nu a precizat despre câte tancuri este vorba, dar acest tip de tancuri, produse de Statele Unite şi considerate superioare tehnic, au fost promise de Washington şi Ucrainei.
Submarine
Generalul Incicaş a detaliat ce alte achiziţii sunt avute în vedere de Ministerul Apărării, fiind aşteptată aprobarea Parlamentului. Aici a menţionat tancurile Abrams, dar şi submarine:
„Zilele acestea vom trimite către Parlamentul României, pentru aprobarea prealabilă a Parlamentului, achiziţiile care se referă la obuzierele propulsate pe şenile. De asemenea maşina de luptă a infanteriei pe şenile, sistemele de apărare aeriană cu bătaie scurtă şi foarte scurtă şi două tipuri de rachete pentru F-16. În acelaşi timp este pe parcursul de a merge spre aprobarea prealabilă a Parlamentului cererea noastră de aprobare a unei achiziţii pentru un batalion de tancuri Abrams şi un nou pachet pentru realizarea capacităţilor de luptă pe mare, şi anume ne referim la achiziţia de submarine, achiziţia de nave vânătoare de mine şi modernizarea navelor purtătoare de rachete”, a spus generalul-maior Teodor Incicaş, şeful Direcţiei Generale pentru Armamente, invitat la podcastul „Observatorului militar”.
În ceea ce priveşte submarinele, Ministerul Apărării mizează pe faptul că le-ar putea avea în patru-cinci ani, presupunând şi o etapă de testare pe mare şi de pregătire a personalului român.
Drone de buzunar
Armata română îşi propune să se înzestreze şi cu drone, iar generalul Incicaş a dezvăluit că anul trecut România a realizat prin cercetare proprie aşa-numita „dronă de buzunar”, o dronă necesară pentru pentru militari ca să poată cunoaşte câmpul tactic, fiind de folos mai ales în lupta urbană. „Urmează să o omologăm şi după, să o achiziţionăm pe baza proiectelor noastre, să o introducem în dotarea militarilor”, a spus Incicaş.
Alte sisteme aeriene fără pilot, de dimensiuni mici, vor intra în înzestrarea armatei terestre, pentru recunoaştere, cu o autonomie de zbor de 20-25 de km.
„Sistemul aerian de tip tactic este acel sistem fără pilot care în conformitate cu cerinţele noastre, (trebuie) să fie de până în 100 de kilometri (autonomia de zbor). În clipa de faţă, la Agenţia de Cercetare pentru tehnică şi Tehnologie Militară noi am realizat un prim produs şi urmează să dezvoltăm un al doilea, cu aterizare şi decolare pe verticală, iar acest produs, după omologare, va intra în dotarea Armatei României” şi cel mai probabil se va produce tot în România, a mai spus şeful Direcţiei pentru Armamente din cadrul MApN.
În decembrie, Ministerul Apărării din România a semnat un acord pentru achiziţionarea a şapte sisteme de avioane fără pilot Watchkeeper X de la firma israeliană de electronice de apărare Elbit Systems pentru aproximativ 1,89 miliarde de lei (410,19 milioane de dolari).
„De asemenea, în zilele acestea, suntem în negocieri cu compania turcească Baykar pentru achiziţia sistemelor Bayraktar-2, a căror achiziţie ne-a aprobat-o Parlamentuil”, a menţionat generalul Incicaş. „Vom căuta să avem un termen de livrare rezonabil”, a adăugat el.
În 2023-2024 armata va începe şi achiziţionarea de armament uşor pentru infanterie, iar acesta sută la sută va fi fabricat în România, a mai spus generalul Incicaş.
Programul de achiziții militare
Potrivit generalului Incicaş, MApN are în prezent circa 40-50 de programe „vii” de achiziţii militare, programe aflate în diverse faze.
Astfel, în cazul sistemelor Patriot, România a contractat patru dintre cele şapte sisteme pe care şi le propune să le obţină. Două dintre ele au fost primite, iar celelalte două se vor primi probabil până la sfârşitul primului trimestru, urmând ca celelalte trei sisteme să fie achiziţionate pe parcursul acestui an.
În ceea ce priveşte transportoarele blindate Piranha V, suntem în faza de testare, evaluare şi acceptanţă la ultimul lot de 26 de vehicule din primul contract subsecvent. Accordul-cadru semnat se referă la 227 de produse, cu două contracte subsecvente, la primul fiind vorba de 94 de produse, a precizat generalul Incicaş. Armata română mai vrea încă 150 de Piranha V, iar pentru aceasta se fac demersuri pentru aprobarea Parlamentului. România a cerut ca sistemul de comandă şi control al acestor transportoare blindate să fie produs intern, a reamintit generalul, acesta fiind şi motivul pentru care au existat unele întârzieri în livrare.
În cazul sistemelor HIMARS, în 2021 a sosit primul batalion, în acest an vom avea al doilea batalion - deja au sosit echipamente importante şi muniţiile, iar anul viitor urmează să primim al treilea batalion.
Avionul multirol F-16 - Anul trecut, România a semnat contractul de achiziţie a 32 de aeronave de la armata norvegiană. Se estimează că anul acesta şi anul viitor ele vor fi livrate, fiind necesară actualizarea software-ului aeronavelor cu datele din România. După 2030, armata României îşi propune să aibă prima escadrilă de avioane F-35, mai performante, ceea ce presupune inclusiv îmbunătăţirea infrastructurii. Comanda ar putea fi dată chiar anul viitor, dar este necesară aprobarea CSAT şi a Parlamentului.
