Parchetul European trimite în judecată un funcționar APIA din Giurgiu acuzat că, alături de un complice, ar fi folosit doi fermieri pentru a încasa aproape 24.000 de euro din fonduri europene. Dosarul vizează documente false, manipularea cererilor și folosirea funcției publice pentru obținerea de beneficii ilegale.
Funcționar APIA pus sub acuzare de Parchetul European
Parchetul European (EPPO), instituția condusă de Laura Codruța Kovesi, a anunțat trimiterea în judecată a unui funcționar al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură din Giurgiu. Ancheta arată că acesta este acuzat că și-ar fi folosit funcția pentru a identifica terenuri eligibile pentru subvenții, apoi ar fi convins doi fermieri să depună cereri în numele lor. Sumele obținute ar fi fost însă redirecționate aproape integral către funcționar și un complice.
Informațiile au fost făcute publice printr-un comunicat EPPO, care descrie mecanismul prin care cei doi inculpați ar fi reușit să obțină fonduri europene în anul 2022. Conform Parchetului European, funcționarul, angajat în calitate de consilier senior, a avut acces direct la bazele de date interne ale APIA. Aici ar fi identificat parcele de teren pentru care nu fuseseră depuse cereri în acel an, deși erau eligibile pentru plăți.
Detaliile arată că scopul principal a fost exploatarea unor zone agricole rămase fără solicitări de finanțare, ceea ce le-ar fi permis celor doi inculpați să inițieze cereri în numele unor persoane vulnerabile. EPPO subliniază în comunicat că funcționarul „și-a folosit atribuțiile pentru a facilita aprobarea rapidă a cererilor”, eliminând eventuale controale interne.
Cum a fost pusă în practică schema cu subvenții
Conform anchetatorilor europeni, funcționarul și complicea sa ar fi abordat doi fermieri din Giurgiu, aleși pentru poziția lor vulnerabilă. Cei doi agricultori aveau venituri mici și un nivel redus de educație, ceea ce i-ar fi făcut ușor de convins să participe la schemă. EPPO explică faptul că fermierii au fost atrași cu promisiunea unor bani rapizi, fără efort și fără a înțelege pe deplin consecințele.
Cei doi au primit câte 5.000 de lei fiecare, aproximativ 980 de euro. În schimb, inculpații ar fi încasat 92% din întreaga sumă a subvențiilor, aproximativ 24.000 de euro (122.452 lei). Pentru a face posibilă plata, funcționarul ar fi introdus cererile în sistemul APIA, folosindu-se de cunoștințele sale interne, dar și de accesul facilitat de poziția pe care o ocupa în agenție.
EPPO arată că au fost folosite documente false, care imitau acte emise de o primărie, pentru a demonstra că fermierii ar fi fost înscriși în registrul agricol cu suprafețe mari de teren. Aceste documente au reprezentat baza pentru validarea dosarelor. Fără astfel de acte, APIA nu ar fi aprobat cererile de finanțare.
Documente falsificate și intervenții în sistemul APIA
Parchetul European a precizat că funcționarul este acuzat că s-ar fi ocupat direct de toate procedurile interne necesare pentru validarea cererilor. Rolul său ar fi fost esențial în eliminarea eventualelor suspiciuni. Practic, ar fi controlat atât introducerea datelor, cât și fluxul de verificare, ceea ce a garantat aprobarea rapidă a plăților.
Documentele folosite pentru a justifica eligibilitatea terenurilor sunt acum parte din materialul probator. Acestea arată, potrivit procurorilor, că primăria locală nu a avut nicio implicare, iar actele au fost create special pentru a obține banii.
EPPO subliniază în comunicat că falsificarea unor astfel de documente intră în categoria infracțiunilor care afectează direct bugetul Uniunii Europene, motiv pentru care dosarul a fost preluat la nivel european.
Fermierii au recunoscut faptele și au încheiat acorduri de vinovăție
Conform aceleiași surse, cei doi fermieri au ales să coopereze cu anchetatorii. Aceștia au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, acceptând pedepse de un an și patru luni de închisoare, cu suspendare pe o perioadă de doi ani. EPPO precizează că aceștia au avut un rol limitat în schemă și că implicarea lor a venit din vulnerabilitate financiară.
Acordurile au fost posibile pentru că fermierii au oferit detalii complete despre modul în care au fost racolați și despre promisiunile care li s-au făcut. În rechizitoriu, EPPO notează explicit că cei doi au fost manipulați și folosiți în mod abuziv pentru obținerea fondurilor.
Inculpații riscă până la șapte ani de închisoare
Dacă vor fi găsiți vinovați, funcționarul APIA și complicea sa riscă pedepse de până la șapte ani de închisoare. Dosarul vizează infracțiuni precum fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, înșelăciune și fraudarea intereselor financiare ale Uniunii Europene.
EPPO reamintește în comunicatul oficial că toate persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive.
