Aşa cum e normal, succesiunea se face după decesul unei persoane. Este important de precizat că aceasta diferă de moştenirea testamentară, conform Codului Civil.
Citeşte şi Moștenire cu bucluc pentru o badantă din Italia. După ce a primit 2 milioane de euro femeia a fost dată în judecată
Legea moştenirii 2024. Actele necesare pentru succesiune
Potrivit Codului Civil, moştenirea este de două tipuri: legală și testamentară. Cea legală se referă la bunurile moştenite după deces. În cazul acesta, legea moştenirii 2024 spune clar cine sunt persoanele care primesc bunuri:
- Soțul supraviețuitor;
- Copiii defunctului și toți ceilalți urmași ai acestora;
- Părinți și bunici ori străbunici, unde este cazul;
- Alte rude până la gradul al patrulea, inclusiv.
Cât despre actele necesare pentru succesiune, acestea sunt:
1. Certificat de deces
2. Acte de stare civilă moştenitori – certificate de naştere, căsătorie, divorţ (dacă este cazul)
3. Acte de identitate moştenitori + procura de reprezentare succesiune şi act de identitate mandatar (dacă este cazul)
4. Acte de proprietate imobile (dacă este cazul)
5. Extrase de cont bancare (dacă este cazul)
6. Certificate de acţionar (dacă este cazul)
7. Talon şi carte auto (dacă este cazul)
8. Act de concesiune loc de veci (dacă este cazul)
9. Certificat de atestare fiscală ANAF de la localitatea/sectorul unde a avut domiciliul
10. Certificat de atestare fiscală DITL (pentru imobilele care sunt incluse în masa succesorala)
11. 2 martori care să-l fi cunoscut pe defunct, conform Notariate.ro.
Cum se împarte moştenirea
Dat fiind că bunurile moştenite se împart în funcție de clasa de moștenitori, este important de ştiut că toate revin în mod egal rudelor din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad de rudenie. În cazul soţului supravieţuitor, fiecare clasă trebuie să împartă moștenirea cu el.
Cota pe care o poate primi soțul se calculează în acest mod:
- Un sfert din moștenire dacă este împărțită cu descendenții (copii);
- O treime din moștenire dacă este împărțită cu ascendenții privilegiați (părinți) și cu colateralii privilegiați (frați sau surori și copiii acestora);
- O jumătate din moștenire dacă este împărțită numai cu ascendenții privilegiați ori doar cu colateralii privilegiați;
- Trei sferturi din moștenire dacă este împărțită numai cu ascendenții ordinari (bunici) sau numai cu colateralii ordinari (rude până la gradul al patrulea).
Citeşte şi „Orășelul” construit lângă București de un miliardar cunoscut. Ce moștenire fabuloasă vrea să lase românilor Ion Țiriac
