Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), a făcut o serie de precizări despre actuala criză economică izbucnită în urma pandemie de COVID-19 și întreținută de războiul din Ucraina: ”În cazul României, avantajul accesului la numeroase resurse naturale nu trebuie irosit, ci trebuie neapărat consolidat în dezvoltarea unui sector industrial competitiv”.
"Din perspectivă fiscală, faptul că războiul din Ucraina menţine presiunea negativă asupra economiei, simţită şi pe parcursul pandemiei, face ca nevoia de susţinere prin programe guvernamentale să rămână importantă în vederea diminuării costurilor sociale şi efectelor distructive asupra capacităţilor economice. Indirect, dar aproape inevitabil, asta înseamnă menţinerea unui rol important al statului în economie.
Cred că această necesitate ascunde, în acelaşi timp, şi un pericol latent, riscul ca implicarea tot mai puternică a statului să slăbească vitalitatea sectorului privat şi accesul acestuia la finanţarea disponibilă, aflată oarecum într-un proces de regres ca urmare a creşterii aversiunii la risc a investitorilor. În opinia mea, programele guvernamentale de sprijin trebuie atent calibrate, astfel încât să consolideze sectorul privat al economiei şi să încurajeze iniţiativa.
Lecţia învăţată pentru viitor este că trebuie să facem tot posibilul pentru a menţine finanţele publice în cât mai bună ordine tot timpul şi mai ales atunci când situaţia economică este favorabilă şi să ne îngrijim să avem un mediu concurenţial sănătos, precum şi un cadru legislativ fiscal care să încurajeze iniţiativa privată. De aici vine majoritatea locurilor de muncă şi partea cea ai importantă a veniturilor viitoare", a subliniat Badea.
În viziunea oficialului BNR, România nu trebuie să irosească accesul la numeroasele sale resurse naturale şi să-şi dezvolte o infrastructură care să diminueze costurile de acces.
"În cazul COVID-19, pentru că cererea a fost afectată simultan cu oferta sau chiar înaintea acesteia, impactul asupra preţurilor a fost întârziat, fiind resimţit în a doua parte a crizei, mai ales către final când cererea a revenit puternic. În cazul conflictului armat care există astăzi, oferta a fost prima afectată, în unele situaţii chiar înaintea declanşării războiului, în vreme ce efectul asupra cererii s-a propagat cu un decalaj şi a crescut gradual, pe măsură ce conflictul a devenit tot mai intens şi mai îndelungat, iar aşteptările de soluţionare diplomatică nu s-au confirmat.
În ambele cazuri, lecţia învăţată este reducerea dependenţei de sursele externe de aprovizionare în cazul sectoarelor economice de importanţă strategică. În cazul României, avantajul accesului la numeroase resurse naturale nu trebuie irosit, ci trebuie neapărat consolidat în dezvoltarea unui sector industrial competitiv şi a unei infrastructuri care să diminueze costurile de acces", a spus viceguvernatorul BNR.
Conform reprezentantului Băncii Centrale, cele două şocuri la care economiile au fost şi sunt supuse - pandemia COVID-19 şi războiul din Ucraina - nu mai pot fi disociate.
"În istoria nu foarte îndepărtată am avut exemple de criză suprapuse chiar dacă generaţiile mai tinere nu le-au trăit, nu şi le amintesc altfel decât apar în literatură. În unele situaţii suprapunerea crizelor vine ca urmare a relaţiei de cauzalitate dintre ele. Pandemia COVID a reprezentat, fără doar şi poate, un punct de cotitură, o provocare majoră cu efect de anvergură asupra statelor, societăţii în ansamblul ei, cooperării la nivel internaţional, generând schimbări care sunt permanente.
În opinia mea, atunci când discutăm despre transformările pe care le vom vedea în viitorul apropiat şi pe termen mediu la nivelul societăţii şi al funcţionării economiei, cele două şocuri recente şi consecutive la care am fost expuşi nu mai pot fi disociate. Mă refer aici la ieşirea din şocul generat de pandemie s-a suprapus, din nefericire, cu intrarea într-o nouă stare de tensiune la aproape toate nivelurile funcţionării societăţii şi economiei, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia.
După părerea mea, efectele celor două şocuri exogene pentru economiile ţărilor din regiune prezintă o serie interesantă de asemănări, dar şi de deosebiri ce merită analizate în profunzime. Ambele şocuri au reprezentat sincope pe partea ofertei cu impact major la nivel economic şi în ceea ce priveşte dinamica preţurilor", a afirmat Leonardo Badea, conform agerpres.ro.
