România a devenit în ultimii ani o destinație de vacanță pentru tot mai mulți turiști din străinătate, care sunt fascinați de frumusețile naturale ale țării noastre. Printre locurile care atrag un număr foarte mare de vizitatori se numără și „Babele de la Ulmet” din județul Buzău. Aceste „pietre vii”, cum mai sunt numiți trovanții, reprezintă o atracție majoră pentru toată lumea, aspectul lor amintind de filmele SF.
România se poate lăuda cu frumuseți naturale ce cu greu pot fi găsite în alte zone ale lumii, astfel că tot mai mulți turiști străini aleg să ne viziteze țara. Printre multele atracții se remarcă însă una poate mai puțin cunoscută, și anume trovanții de la Ulmet.
Potrivit specialiștilor, trovanții sunt o formă de micro relief care se dezvoltă în straturile de nisip, datorită apelor subterane calcaroase care le spală şi le sedimentează în timp. Aceste formațiuni au un mod de formare oarecum asemănător cu cel al perlelor, ele „crescând” prin depunere constantă, cam 4-5 centimetri în 1.200 de ani.
Datorită formelor pe care le au, oamenii au creat în jurul lor nenumărate legende și povești care mai de care mai fascinante. Așa a apărut și denumirea de „Babele de la Ulmet”, localnicii asemuind trovanții cu niște femei bătrâne care stau de vorbă.
„Pietrele vii” de la Ulmet atrag mii de turiști din întreaga lume
Situați la marginea satului Ulmet din comuna Bozioru, județul Buzău, trovanții sunt amplasați pe o porțiune de sol nisipos, suspendați parcă în aer, în poziții dintre cele mai diverse și cu tot felul de forme. Ei pot cântări de la câteva grame, până la câteva tone.
Satul Ulmet se află la o distanță de 45 de kilometri de orașul Buzău, astfel că drumul cu mașina este cel mai indicat celor care doresc să admire trovanții. În luna august a acestui an, drumul catre „Babele de la Ulmet” a fost asfaltat, astfel că accesul turiștilor în zonă este acum mult mai ușor.
„Pietre vii” se găsesc și în comuna Costești din județul Vâlcea. Localnicii le numesc „balatruce” sau „dorobanți” și le atribuie diverse legende. Unii susțin că acești trovanți au origini supranaturale, considerându-i mărturii ale existenței unor civilizații extraterestre superioare.
Termenul trovant este specific literaturii geologice române şi a apărut prima dată în anul 1907, în lucrarea naturalistului Gheorghe Murgoci, intitulată „Terţiarul din Oltenia”.
