Localitatea din România care se dorește a fi una foarte dezvoltată prezintă anumite discrepanțe care ridică semne de întrebare. Locuitorii sunt nevoiți să meargă pe trotuare foarte înguste că ar putea afirma că sunt obligați să devină gimnaști, doar că pe bârna de bitum.
Cluj-Napoca este unul dintre cele mai cunoscute orașe din România, în continuă dezvoltare și foarte modern. Totuși, infrastructura pietonală ne trimite cu gândul la o scenă de film fantastic precum „Stăpânul Inelelor”, dacă luăm în considerare lățimea acestora. Străzile din cartierele Bună ziua și Fagului prezintă trotuare care arată mai mult a trasee de echilibristică pentru locuitorii săi. De cele mai multe ori, pietonii aleg să meargă pe partea carosabilă din cauza lipsei trotuarelor sau existenței unor „bârne de bitum”.
Localitatea din România unde locuitorii fac „lecții” de echilibristică
Un clujean a sesizat recent Primăria Cluj-Napoca în fruntea căreia se află Emil Boc. Cetățeanul arată cum în anumite segmente de drum, trotuarele lipsesc cu desăvârșire, iar în locurile în care există, nu sunt nivelate și sunt prea mici pentru persoanele cu dizabilități sau părinți cu cărucioare. Aceste trotuare arată mai mult a fi special destinate personajelor din „Stăpânul Inelelor”, cunoscuții hobbiți.
Aceste trotuare reprezintă un adevărat risc pentru cetățeni, fiind forțați să meargă pe stradă. Astfel, pericolul de accidentări crește exponențial.
„Pentru a parcurge zona de pe strada Bună Ziua până pe strada Fagului, oamenii sunt nevoiți să meargă pe drum, alături de mașini. Este inacceptabil pentru un oraș de talia Clujului,” a afirmat locuitorul în plângerea adresată autorităților locale.
Prețurile inexplicabile din orașul contrastelor
Trotuarele nu reprezintă singura anomalie a orașului care se dorește a fi de top. Prețurile sunt extrem de mari, fiind foarte cunoscute garsonierele la peste 100.00 de euro de doar câțiva metri pătrați. Nici locurile de veci nu scapă de aceste prețuri ale unui lux iluzoriu, astfel că în cimitire, prețurile acestora ajung și la 15.000 de lei.
Chiar dacă orașul Cluj continuă să impresioneze prin dezvoltarea sa rapidă, exemplele tot mai multe arată că prioritatea în această localitate nu sunt cetățenii și bunăstarea lor, veniturile și agonisirea de averi primează ca spirit general social. Până în momentul în care infrastructura va fi adaptată la nevoile reale ale locuitorilor, aceștia vor fi nevoiți să continue cu „lecțiile” de echilibristică prin cartierele Bună ziua și Fagului din orașul contrastelor.
