Curtea Constituțională a făcut publică hotărârea prin care Călin Georgescu a fost scos din cursa pentru Cotroceni. Judecătorii arată că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României.
CCR mai precizează că Biroul Electoral Central a avut dreptul său îi respingă acestuia candidatura.
Motivarea CCR poate fi citită AICI.
CCR a emis şi un comunicat
Comunicatul Președintelui Curții Constituționale a României cu privire la publicarea Hotărârii nr.7/2025 privind contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025
Astăzi, 14 martie 2025, am transmis la Monitorul Oficial, în vederea publicării, Hotărârea Curții Constituționale nr.7/2025 privind respingerea contestațiilor formulate împotriva neînregistrării de către Biroul Electoral Central (BEC) a candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.
Întrucât în spațiul public există o așteptare justificată pentru informații clarificatoare privind conținutul Hotărârii nr.7/2025, adoptată cu unanimitate de voturi, în ședința Curții Constituționale a României din data de 11 martie 2025, vom prezenta câteva aspecte pe care le considerăm esențiale pentru buna, corecta și justa înțelegere a motivelor și consecințelor respectivei hotărâri.
În ultima perioadă, putem observa o acțiune consistentă și sistematică de discreditare și devalorizare la scară largă a argumentației juridice constituționale care fundamentează deciziile și hotărârile Curții Constituționale a României.
Suntem conștienți că activitatea Curții Constituționale, raportată la rolul său și la atribuțiile sale, a fost și va fi întotdeauna supusă atât aprecierilor, cât și criticilor la nivelul societății. Prin esența sa, orice formă de justiție, cu atât mai mult justiția constituțională, care are în principal un rol preventiv, nu sancționator, creează prin deciziile și hotărârile sale premisele unor critici inerente din partea celor care se consideră nedreptățiți de soluția adoptată. Aceste critici sunt firești și sunt o dovadă că în România pluralismul politic și al opiniilor constituie unul dintre principiile ordinii constituționale democratice.
Totodată, chiar dacă înțelegem că, în perioadele electorale, pasiunile și partizanatele ideologice, doctrinare sau personale pot genera o tensiune socială care depășește sfera obișnuinței, trebuie să reafirmăm că în România, ca stat membru al UE și al NATO, deci parte a spațiului democratic occidental, există o ordine constituțională și legală care trebuie respectată, ca expresie a suveranității și a unității statale și societale, a identității constituționale a statului român.
În acest sens, Curtea Constituțională a României, ca instanță de contencios constituțional prin care se realizează justiția constituțională, nu poate fi influențată sau amenințată prin intermediul niciunei forme de presiune, având nu doar rolul, ci și obligația constituțională de a garanta supremația Constituției prin exercitarea efectivă a atribuțiilor sale. Într-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile și dezavuabile.
