Totodată, Curtea Constituțională „a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate”.
În forma finală apobată de Parlament, modificările la Legea 223/2015 se găsesc la articolul XI și sunt detaliate în anexele 13 și 14, conform Umbrela-strategica.ro.
Crește vârsta de pensionare pentru polițiști și militari
Până în 2030, vârsta standard de pensionare pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale este de 60 de ani. Vechimea minimă pentru pensionare este de 25 de ani.
Conform Anexei 13, vârsta standard de pensionare pentru militari și polițiști va crește astfel:
2031 – 61 de ani
2032 – 62 de ani
2033 – 63 de ani
2034-64 de ani
2035 – 65 de ani
Până în 2035 inclusiv, vechimea minimă pentru pensionare pe limită de vărstă va rămâne neschimbată, respectiv de 25 de ani.
O altă anexă stabilește evoluția numărului de luni care constituie baza de calcul utilizată la stabilirea pensiei de serviciu pentru personalul cu statut de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
Conform acesteia, în perioada iulie 2023 – iunie 2024, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele 12 luni consecutive de activitate, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar, la data deschiderii drepturilor de pensie.
După iunie 2024, numărul de luni folosite în baza de calcul a pensiilor militare începe să crească, astfel:
iulie 2024 – decembrie 2024: 13 luni
ianuarie 2025- iunie 2025: 14 luni
iulie 2025 – decembrie 2025: 15 luni
ianuarie 2026 – iunie 2026: 16 luni
iulie 2026 – decembrie 2026: 17 luni
ianuarie 2027- iunie 2027: 18 luni
iulie 2027- decembrie 2027: 19 luni
ianuarie 2028 – iunie 2028: 20 de luni
iulie 2028 – decembrie 2028: 21 de luni
ianuarie 2029: 22 de luni
februarie 2029: 23 de luni
martie 2029: 24 de luni
aprilie 2029: 25 de luni
mai 2029: 26 de uni
iunie 2029: 27 de luni
iulie 2029: 28 de luni
august 2029: 29 de luni
septembrie 2029: 30 de luni
octombrie 2029; 31 de luni
noiembrie 2029: 32 de luni
necembrie 2029: 33 de luni
Evoluția numărului de luni, din anexa legii, este prezentată până în ianuarie 2043, când se ajunge la 300 de luni.
Pentru menţinerea în activitate a celor care ar îndeplini condiţiile de pensionare, fără a destabiliza sistemul public prin ieşirea la pensie a unui număr foarte mare de angajaţi, în lege s-a introdus și votat următoarea prevedere:
„(5) Persoanele prevăzute la alin.(1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerințele legale pentru a beneficia de pensie de serviciu conform reglementărilor în vigoare anterior modificărilor și completărilor aduse prin prezenta lege, precum și persoanele care, până la această dată, au o vechime de minimum 25 de ani conform acelorași reglementări, beneficiază de drepturile aferente pensiei de serviciu în condițiile reglementate anterior intrării în vigoare a prezentei legi. (6) Prevederile alin.(5) se aplică până la data de 31 decembrie 2028”.
Polițiștii de la SNPPC au lansat deja un atac dur la adresa judecătorilor CCR
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) din Ministerul Afacerilor Interne lansează acuzații dure la adresa judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR).
După ce CCR s-a pronunțat în privința noii legi a pensiilor de serviciu, apărând pensiile magistraților, polițiștii pun Curtea Constituțională a României la zid.
Potrivit SNPPC, CCR a stabilit că doar „magistratii merită drepturi, la pensie, ca efect compensatoriu al interdicțiilor și incompatibilităților avute în timpul activității, în timp ce polițiștii si militarii sunt buni de sacrificat, și pe timp de pace, și pe timp de război!”.
Reacție dură a SNPPC la adresa CCR:
„Ieri, 2 august 2023, CCR a stabilit (a câta oară!!!!) că doar magistratii merită drepturi, la pensie, ca efect compensatoriu al interdicțiilor și incompatibilităților avute în timpul activității, în timp ce polițiștii si militarii sunt buni de sacrificat, și pe timp de pace, și pe timp de război!
În asteptarea motivării, nu putem trece peste efectul deciziei de ieri a CCR: DEGRINGOLADĂ TOTALĂ ÎN FAMILIA OCUPAȚIONALĂ APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ, PE FONDUL PENSIONĂRILOR MASIVE ce vor urma și care, inevitabil – în ceea ce privește Ministerul Afacerilor Interne -, vor duce la SCĂDEREA DRAMATICĂ A CALITAȚII ACTULUI POLIȚIENESC, dar și la ADÂNCIREA DEFICITULUI DE PERSONAL, și așa afectat grav, în prezent, din cauza LIPSEI DE PREDICTIBILITATE în SALARIZARE, în CARIERĂ și în PENSIONARE!
Dacă prin Legea modificării pensiilor de serviciu, susținută de Guvern și votată recent de către Parlament, s-a aruncat incă o roabă de pământ peste sicriul APĂRĂRII, ORDINII PUBLICE și SECURITĂȚII NAȚIONALE, prin decizia de ieri, CCR și-a îndepărtat și ultimul văl, care-i mai impiedica, pe unii, să vadă că această instituție, creată prin decizie eminamente politică, este pentru unii mumă, iar pentru altii, ciumă!
CU SIGURANȚĂ, PESTE O VREME, VOM DECONTA CU TOȚII, CETĂȚENI, SOCIETATE ȘI STAT, ACESTE DECIZII NEFASTE, DAR LA MOMENTUL DECONTĂRII AR PUTEA FI PREA TÂRZIU SĂ MAI PUTEM REPARA CEVA!”.
CCR: „Curtea a constatat că diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiției, precum și omisiunea reglementării unor dispoziții tranzitorii efective în privința creșterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcție, și, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcțională/instituțională a principiului independenței justiției în substanța sa”
„În ședința din data de 2 august 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis, cu unanimitate de voturi în privința pct.1 și cu majoritate de voturi în privința pct.2:
1. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile art.I-IV, art.XIII alin.(5) și (6) și art.XV din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum și anexele nr.1-3 la aceasta sunt neconstituționale.
2. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate.
În esență, Curtea a constatat că diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiției, precum și omisiunea reglementării unor dispoziții tranzitorii efective în privința creșterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcție, și, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcțională/instituțională a principiului independenței justiției în substanța sa. De asemenea, se încalcă exigențele de calitate a legii prin lipsa unor reglementări tranzitorii clare, precise și previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu și la eliminarea creșterii cu 1% a valorii de 80% care se aplică asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani.
Curtea reținut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere și impune o protecție a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare.
Curtea a mai observat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție. Legea criticată introduce o astfel de impozitare, însă, nu stabilește cu claritate baza de impunere, ceea ce este contrar exigențelor de calitate a legii. Curtea a mai reținut că impozitarea nu poate avea un caracter sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și restructurare indirectă a însăși bazei de calcul a pensiei de serviciu.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, a transmis Curtea Constituțională a României.
Șeful CCR câștigă peste 14.000 de euro pe lună
Președintele Curții Constituționale a României (CCR), Marian Enache, beneficiază, pe lângă salariul de șef al CCR, de două pensii speciale. Șeful Curții Constituționale a României încasează din salariu și pensii speciale peste 14.000 de euro pe lună, conform calculelor Bugetul.ro.
În anul 2022, potrivit ultimei declarații de completate, în iunie 2023, de Marian Enache, document consultat de Bugetul.ro, șeful CCR a încasat o pensie specială de magistrat în valoare totală de 438.965 de lei.
Conform calculelor noastre, Enache a încasat o pensie specială în valoare de 36.580 lei – peste 7.000 de euro.
De asemenea, Marian Enache are și o pensie specială de fost parlamentar. Ca fost parlamentar, el a încasat, în 2022, o indemnizație pentru limită de vârstă în valoare de 55.536 de lei.
Potrivit calculelor Bugetul.ro, șeful CCR a încasat, ca fost parlamentar, încă 4.628 de lei pe lună.
La aceste venituri s-a adăugat și salariul lui Marian Enache, de judecător al Curții Constituționale a României: 374.725 de lei. Asta înseamnă că, lunar, Enache a mai primit 31.227 de lei de la CCR.
Cumulat, din pensii și salariu, potrivit calculelor Bugetul.ro, Marian Enache a încasat, în 2022, suma de 869.226 de lei. Așadar, șeful CCR a avut, anul trecut, un venit lunar de 72.435 lei – peste 14.600 de euro pe lună.
