Războiul dintre frații Viorel și Ioan Micula, patronii grupului European Drinks & Food, și statul român durează deja de aproape două decenii. Cei doi afaceriști au reușit recent să obțină în justiție anularea deciziilor de instituire a unor măsuri de sechestru emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bihor. Astfel, statul român primește o nouă lovitură neașteptată în acest proces extrem de complicat.
De aproape 20 de ani, statul român se află într-un adevărat război cu frații Viorel și Ioan Micula, patronii grupului European Drinks&Food. În 2013,cei doi oameni de afaceri au obținut la Tribunalul arbitral al Băncii Mondiale de la Washington despăgubiri de 178 de milioane de euro.
Motivul a fost că statul român nu le-a mai acordat celor doi afaceriști facilități fiscale pentru zone defavorizate, după aderarea la Uniunea Europeană. Întreruperea acordării de facilități s-a produs deoarece acestea erau considerate ajutor de stat. În cadrul procesului de pregătire pentru aderarea la UE, țara noastră a încheiat această schemă de stimulare în 2005, cu trei ani mai devreme decât era prevăzut de lege. Astfel, cu dobânzi şi penalităţi, suma totală datorată de România celor doi afaceriști a ajuns la 395 de milioane de euro.
Recent, statul român a pierdut o primă bătălie din „războiul” financiar pe care-l duce de aproape două decenii cu patronii grupului European Drinks & Food. Mai exact, aceștia au reușit să obțină în justiție anularea deciziilor de instituire a unor măsuri asigurătorii (sechestre) emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bihor pe data de 31 martie 2025.
Frații Micula reușesc să dea o nouă lovitură statului român
Judecătorul de la Curtea de Apel Oradea a anulat decizia în cazul lui Viorel Micula, din cauza erorilor comise dar și a faptului că nu a fost motivată.
„Motivarea este decisivă pentru a face demarcația între actul administrativ adoptat în cadrul marjei de apreciere conferite de lege autorității publice și cel adoptat prin exces de putere.
Tot un motiv de nelegalitate este și menționarea greșită a titlului de creanță, inclusiv a cuantumului creanței pentru acoperirea căreia a fost dispusă măsura asigurătorie, instanța remarcând diferența deloc neglijabilă de aproximativ 800.000.000 de lei dintre cele două sume menționate în decizia inițială și decizia corectată. Activele patrimoniale asupra cărora se instituite măsurile asigurătorii trebuie să fie individualizate sau cel puțin să cuprindă o descriere sumară care să permită identificarea. Prin modul în care au fost descrise bunurile imobile, reclamantul este pus în situația de a nu putea identifica imobilele pe care, în mod concret, le-a avut în vedere pârâta (AJFP Oradea – n.r.), fiind pus astfel în imposibilitatea de a se apăra sub aspectul legalității indisponibilizării lor”, se precizează în hotărârea instanței.
După ce a constatat lipsa motivării concrete a actului emis de autoritățile fiscale:, instanța a anulat decizia și în cazul lui Ioan Micula.
„Emitentul actului contestat nu a justificat instituirea măsurilor asigurătorii din perspectiva identificării unor împrejurări care să aibă aptitudinea de a dovedi că există pericolul ca reclamantul-debitor al ajutorului de stat de recuperat să se sustragă, să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea” se arată în hotărârea instanței.
