Majorarea TVA și creșterea accizelor nu au adus mai mulți bani la buget. Încasările statului au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, iar consumul a intrat într-o cădere vizibilă în 2025.
O decizie fiscală cu efect invers: statul încasează mai puțin după majorarea TVA
Creșterea taxelor decisă de Guvern în vara anului 2025 produce efecte care contrazic prognozele inițiale. Majorarea TVA cu două puncte procentuale, care trebuia să aducă venituri suplimentare la buget, a generat în realitate o scădere a încasărilor. Datele Ministerului Finanțelor, obținute de Antena 3 CNN, arată că statul a colectat cu aproximativ 350 de milioane de lei mai puțin față de luna precedentă. În procente, vorbim despre o diminuare de aproape 3%.
Această scădere se suprapune pe o schimbare rapidă a comportamentului consumatorilor. Prețurile au crescut din cauza transferului aproape integral al majorării TVA în prețul final. În multe categorii, acest transfer a depășit 85%, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat prin reducerea cumpărăturilor. Efectul economic s-a văzut imediat: mai puține produse vândute, consum mai mic, venituri bugetare diminuate.
Scăderea consumului, primul și cel mai vizibil semn de frânare economică
Scăderea colectării din TVA nu este un fenomen izolat. Reducerea consumului se vede clar în statisticile oficiale. Institutul Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent extrem de ridicat pentru o economie care se bazează în proporție semnificativă pe consumul intern.
Aceeași tendință apare și în analiza comparativă față de anul trecut. În luna august 2025, consumul a fost cu 4% mai mic decât în august 2024. În septembrie, scăderea a fost de 2%. Sunt procente care indică un comportament de precauție din partea populației, chiar și în condițiile în care salariile au crescut în anumite sectoare. Inflația însă, dublată de costurile mai mari din energie și alimentație, erodează constant puterea de cumpărare.
Scăderea consumului se vede și în coșurile de cumpărături. Dacă în iulie un român cheltuia în medie 600 de lei pe săptămână, în august suma a coborât la 500 de lei. Diferența este semnificativă și reprezintă un indicator clar al scăderii încrederii în economie. Asociația Micilor Comercianți confirmă aceeași tendință și indică drept cauză directă inflația ridicată, aflată la 9,8%.
Efectul bumerang în accize: statul câștigă mai puțin, consumatorul pierde mai mult
Nu doar TVA-ul generează încasări mai mici. Și în cazul accizelor, efectul este același. Asociația Spiritelor, într-o comunicare oficială solicitată de ANAF, explică limpede situația:
„Consumul este în scădere, semn că oamenii nu își mai permit să cumpere ca înainte. Veniturile din accizele aplicate băuturilor spirtoase au înregistrat o scădere de 53,87 milioane lei în primele luni ale anului 2025 față de perioada similară a lui 2024, în pofida majorării nivelului accizei cu peste 14,4%.”
Această declarație evidențiază încă o dată paradoxul fiscal. Chiar dacă accizele au crescut cu peste 14%, statul a încasat mai puțin. Consumatorii au renunțat la produsele scumpe sau le-au înlocuit cu alternative mai ieftine. În plus, comercianții mari raportează scăderi ale vânzărilor în toate categoriile unde taxele au crescut agresiv.
Se conturează astfel aceeași concluzie: statul nu are de câștigat din taxe mari în perioade economice tensionate, iar populația resimte direct presiunea fiscală în bugetul familiei.
România, printre statele cu cele mai mari scăderi ale consumului din Europa
Eurostat confirmă scăderea accelerată a consumului din România. Instituția arată că, în septembrie 2025, România înregistrează una dintre cele mai mari scăderi de consum din Uniunea Europeană, de 4,5%. Suntem depășiți doar de Estonia, o economie aflată într-o situație similară, marcată de inflație și încetinire economică.
În context european, scăderea consumului de acest nivel transmite un mesaj clar: românii cumpără mai puțin, iar structura bugetului de familie este profund afectată. Prețurile ridicate la alimente, chirii, energie și combustibili pun presiune atât pe clasele vulnerabile, cât și pe familiile cu venituri medii.
Puterea de cumpărare continuă să scadă. Inflația rămâne sus și în iarna lui 2025
Banca Națională a României se așteaptă ca inflația să se mențină ridicată până la finalul anului. Prognoza pentru luna decembrie este de 9,6%. Această valoare, combinată cu majorările de taxe, este motivul principal pentru care consumul scade.
Inflația ridicată are același efect ca o taxă suplimentară: reduce valoarea reală a veniturilor. Orice produs devine mai scump, iar impactul este cu atât mai puternic cu cât veniturile gospodăriilor au rămas relativ stabile. Chiar dacă salariul mediu a crescut în anumite sectoare, ritmul este insuficient pentru a compensa creșterea prețurilor.
Politica fiscală a lui Bolojan nu și-a atins obiectivul
Majorarea taxelor ar fi trebuit, teoretic, să aducă sume suplimentare la buget. Datele oficiale arată însă contrariul. Încasările sunt mai mici. Consumul este mai scăzut. Puterea de cumpărare s-a deteriorat. Românii reduc cheltuielile într-un ritm accelerat, iar mediul privat raportează scăderi în vânzări la nivel generalizat.
Economiștii explică acest lucru printr-un mecanism simplu: atunci când prețurile cresc prea repede, populația își ajustează prioritar obiceiurile de consum. Scade consumul de produse neesențiale, dar și vânzările de alimente și produse de bază. În același timp, statul nu reușește să compenseze prin taxele mai mari, deoarece baza de consum se restrânge.
