Un lucru este clar: România exportă mai puţin decât importă. Producţia internă a rămas mult în urmă, iar populaţia se hrăneşte cu mâncare adusă din vecini.
Conform unor date oficiale, în luna ianuarie 2025, exporturile românești au fost de 7,25 miliarde de euro, iar importurile s-au apropiat de 10 miliarde de euro, ducând deficitul balanței comerciale la 2,7 miliarde de euro (mai mare cu aproape 40% față de cel din ianuarie 2024.
Ţările din care importăm cel mai mult
Pentru că nu avem mari capacități de prelucrare a materiilor prime, România importă tot mai multe produse agroalimentare, în special din ţările membre ale UE. De unde aducem cele mai multe alimente? Practic, din vecini.
Deficitele medii anuale înregistrate de România au crescut de peste 7 ori în relația cu Ungaria, de peste 12 de ori în cazul Poloniei și de peste 25 de ori în cazul Bulgariei.
Dacă ne referim doar la Ungaria, un număr de trei categorii de produse au acumulat mai mult de 50% din deficitul total înregistrat de cele 20 de categorii de produse.
Acestea sunt: “Carne şi organe comestibile” (cod 2) cu un deficit de peste 1,64 miliarde de euro (20,7% din deficitul celor 20 de categorii de produse), „Reziduuri şi deşeuri alimentare, alimente şi preparate pentru animale” (cod 23) cu un deficit de peste 1,33 miliarde de euro (16,8%), şi “Lapte şi produse lactate, şi ouă de pasăre” (cod 04), cu un deficit de peste 1,67 miliarde de euro (14,7%).
De la polonezi aducem: "Preparate pe bază de cereale şi produse de patiserie” (cod 19) cu un deficit de peste 725 de milioane de euro (14,2% din ponderea celor 22 de produse care au contribuit negativ la balanţa comercială din această perioadă), „Lapte şi produse lactate, ouă de pasăre” (cod 4) cu acelaşi deficit de peste 725 de milioane de euro (14,2%) şi „Carne şi organe comestibile” (cod 2) cu un deficit de circa 540 de milioane de euro (10,6%).
Pericol cu frauda cu TVA la importuri
Curtea de Conturi Europeană a avertizat că, atunci când se recurge la proceduri vamale de import simplificate, interesele financiare ale UE și piața unică nu sunt suficient de bine protejate împotriva fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA) la importuri.
"Măsurile existente nu sunt suficiente pentru a preveni și a detecta fraudele cu TVA la importuri atunci când se recurge la proceduri vamale de import simplificate. Valoarea bunurilor importate sub aceste regimuri este ridicată, iar riscul de abuzuri prin practici frauduloase este mare. Ar trebui menținut un echilibru corespunzător între facilitarea comerțului și protejarea intereselor financiare ale UE", a declarat Francois-Roger Cazala, membrul ECA responsabil de acest audit.
