Pâinea românească a fost mult timp o parte din tezaurul național, România fiind considerată grânarul Europei. După Revoluție însă, sectorul de panificație a intrat într-un declin accentuat dintr-o multitudine de cauze. Acest regres va fi recuperat într-un ritm accelerat în perioada următoare.
România va beneficia de o finanțare de 165 de milioane de euro din fonduri europene, alocate prin schema DR-23, parte a Planului Strategic 2023–2027. Această sumă este destinată investițiilor în modernizarea și înființarea de unități noi, primele proiecte putând fi depuse începând din luna iunie 2025.
Obiectivul acestui program este dezvoltarea capacităților de producție pentru a rezista în fața concurenței internaționale și implicit a crește exportul de produse românești.
Bani mulți pentru modernizarea unităților existente și construcția unor fabrici noi
Prin înființarea unor noi unități de producție, autoritățile speră să reducă deficitul de aproximativ 100.000 de tone în sectorul de morărit și panificație, contribuind la echilibrarea balanței comerciale.
Potrivit datelor furnizate de ROMPAN, noua schemă de finanțare prevede alocări generoase, de până la 10 milioane de euro, pentru construcția de unități noi, cu un grad maxim de finanțare de 65%. Restul sumei va fi suportată de antreprenori.
Pentru modernizarea unităților existente, suma maximă ce poate fi acordată este de 3 milioane de euro, în condițiile aceluiași procent de co-finanțare. Autoritățile și reprezentanții industriei anticipează că, din 2025, ar putea începe efectiv lucrările la noile fabrici.
„Avem alocaţi 165 de milioane de euro prin schema DR 23. Schema s-a dat iniţial pe panificaţie, modernizare şi unităţi noi. La solicitarea noastră am desfăcut suma în două şi am pus unităţi noi separat şi modernizări separat, astfel încât să facem şi fabrici noi care să se lupte cu concurenţa internaţională, să facem şi export de produse.
Noi dacă prin această schemă realizăm 10 unităţi noi de panificaţie putem merge la export cu produse congelate şi chiar cu produse proaspete şi să echilibrăm balanţa comercială în domeniul nostru”, a explicat Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN, pentru Agerpres.
Importăm 200.000 tone de produse de panificaţie și exportăm doar 100.000 tone
ROMPAN avertizează asupra riscurilor generate de lipsa unor unități mari de producție în marile orașe, mai ales în contextul unor situații de criză. În prezent, Capitală mai are o singură fabrică mare de pâine, în timp ce orașe precum Cluj sau Timișoara nu mai dețin nicio astfel de unitate.
Deficitul actual a dus la un import de 200.000 tone de produse de panificaţie, în contextul unui export de numai 100.000 de tone.
„Deci avem un deficit de 100.000 de tone pe care putem să-l umplem. Schema este gata, iar la Adunarea Generală ROMPAN s-a hotărât, împreună cu ministrul Agriculturii, să intrăm din iunie cu această schemă, să devină operabilă şi să primească proiecte. Sunt cereri foarte mari pentru astfel de proiecte. Prin această schemă unităţile noi vor primi până la 10 milioane de euro, cu un grad de finanţare maxim de 65% şi restul pune întreprinzătorul, iar modernizările intră cu o sumă de până la 3 milioane de euro, tot cu un grad de finanţare de 65%”, a explicat şeful ROMPAN.
Pe de altă parte, criza are legătură și cu marile lanțuri de supermarketuri, care organizează licitații la nivel internațional. Pentru a participa la astfel de licitații cu livrarea unor volume mari, de exemplu o comandă de un milion de chifle pe lună pentru Germania, este nevoie de fabrici mari, complet automatizate. În lipsa acestora, se limitează drastic șansele producătorilor români de a pătrunde pe piețele externe.
