Dr. Ana Maria Daviţoiu, medic primar pediatrie la Spitalul de copii Victor Gomoiu din Capitală, şeful secţiei clinice pediatrie 1 – secţie în care se tratează patologia respiratorie, a edeclarat că medicii din spital se confruntă în această perioadă cu multe cazuri neobişnuite pentru luna septembrie, cazuri pe care le întâlnesc de obicei în perioada de iarnă.
“Ne confruntăm cu o patologie absolut neobişnuită pentru luna septembrie, o patologie care seamănă foarte mult cu patologia de iarnă, cu forme de boli respiratorii joase, adică pneumonii, bronşiolite la copiii mici, cu forme severe, cu insuficienţă respiratorie acută la copii cu vârste variate, de obicei cei vulnerabili erau sugarii şi copiii mici.
Acum avem copii cu insuficienţă respiratorie, copii de 5 ani, preşcolari, şcolari mici, neobişnuit.
Probabil că patologia este favorizată de reluarea şcolii, în momentul în care ei merg la şcoală reiau colectivităţile şi nu merg strict în colectivitatea clasei, merg la cluburi, merg la cercuri, fiecare are aria lui de preocupări şi atunci vin în contact, o dată la şcoală, pe urmă cu cei de la judo, cu cei de la pictură, cei de la pictură merg în altă parte şi atunci transmiterea din punct de vedere epidemiologic este mult mai mare”, a explicat Dr. Daviţoiu.
Cazuri neobişnuit de multe şi pentru medicii cu vastă experienţă în pediatrie. Mulţi dintre copiii internaţi în această perioadă în spital sunt dependenţi de oxigen, fac aerosoli şi au analizele modificate. Medicul spune că nu a fost nevoie să fie intubat niciun copil, dar că formele de boală sunt grave, faţă de anii precedenţi.
“Avem minimum 20 - 25 de cazuri de pneumonie internate, paturile de pediatrie sunt 80. Sunt cei cu vârstele foarte mici, dar în mod neaşteptat sunt şi preşcolari şi şcolari mici, copii de 5-7 ani pe care şi în alte dăţi când îi avem cu pneumonii, ca grup de vârstă mă refer, ei nu evoluează cu insuficienţă respiratorie, adică sunt neobişnuit de mulţi, şi pentru unul care are experienţă mare ca mine datorită vârstei, este neobişnuit de mult să avem atât de mulţi copii dependenţi de oxigen şi cu nevoie de medicaţie inhalatorie, de aerosoli, cu analize modificate, cu sindrom funcţional respirator şi insuficienţă respiratorie .
Cei mai mulţi dintre copii fac febră mare şi au semne de insuficienţă respiratorie, au tuse chinuitoare
Au febră, cei mai mulţi evoluează cu febră spectaculoasă şi au semne de insuficienţă respiratorie, respiră greu ca să mă exprim într-o variantă simplă, câteodată şuieră când respiră şi tuşesc foarte mult, este o tuse chinuitoare şi ziua, şi noaptea, boală de plămâni.
Pe toţi i-am gestionat medical, dar să ştiţi că ne confruntăm cu un număr mare de cazuri faţă de alţi ani şi cu forme grave de boală. Dar nu a fost nevoie să intubăm niciunul, nu a fost nevoie de ajutorul ATI-ului, dar dacă intri în secţia de pneumologie aproape…omul şi masca de oxigen. Îi sprijinim astfel încât oxigenarea să fie optimă”, a precizat Dr. Daviţoiu.
Sfaturile medicului pentru părinţi şi copii. Limitarea pe cât posibil a răspândirii bolii, cea mai bună variantă. Acest lucru se poate face prin diferite mijloace, printre care cele de igienă foarte cunoscute şi izolarea de colectivitatea în care merge copilul. Automedicaţia nu este recomandată.
“Sfatul este de control epidemiologic, adică cumva dacă am putea limita contagiunea de la unul la altul, automat am controla şi boala, aici intră măsurile de tipul spălatul mâinilor, tuşitul şi strănutatul în cotul mâinii, nedistribuirea obiectelor de la unul la altul, alimente şi aşa mai departe, cei bolnavi trebuie ţinuţi sub tratament şi izolaţi de colectivitatea care să zicem că este cu copii sănătoşi, purtarea de mască.
Ideea de a automedica copilul nu este cea mai bună idee. Nu cred că e greşit, dacă temperatura este înaltă, să-i administrezi un antitermic, dar dacă simptomatologia persistă sub formă de febră, de tuse, de modificare a stării generale, de dificultăţi de alimentaţie, de apetit şi aşa mai departe, atunci trebuie să ceară ajutorul cuiva. Cred că dacă sunt aduşi mai repede, dacă se adresează medicului lor, medicului de familie care gestionează copilul mai devreme este mai bine decât mai târziu.
Într-adevăr, dacă iei povestea lor, probabil 25% sunt cu boală cu debut mare, dar ceilalţi sunt cu boală care a evoluat trenant şi s-a agravat”, a declarat medicul pentru News.ro.
