Războiul comercial pe care China îl duce de ceva timp cu SUA a determinat guvernul de la Beijing să ia măsuri. Astfel, au fost demarate mai multe proiecte de infrastructură care să reprezinte alternative viabile pentru exporturile către Europa, evitând trecerea prin Marea Chinei de Sud.
De mai multe luni, SUA a pornit un război comercial fără precedent împotriva Chinei. Astfel, pe fondul acestor tensiuni, guvernul de la Beijing a decis să ia măsuri rapide pentru a evita eventualele blocaje ale exporturilor către Europa. În aceste condiții, China construiește în tăcere rute alternative pentru a-și exporta bunurile către Europa fără a trece prin Marea Chinei de Sud.
Astfel, orașul Chongqing a devenit un hub important pentru o rută comercială terestră care ar putea deveni noul Canal de Suez. Ruta este deservită de cale ferată și este destinată să devină cel mai important hub logistic din Asia. Orașul a devenit rapid un punct strategic în rețeaua comercială a Chinei. Dacă va continua să aibă succes, guvernul chinez ar putea să facă investiții similare în vestul țării.
Chongqing gestionează zilnic sute de transporturi, conectând țări din Sud-Estul Asiei, precum Vietnam și Singapore, cu Europa, inclusiv Germania și Polonia, prin trenuri de marfă de mare viteză.
Strategia prin care China vrea să evite taxele vamale impuse de SUA
Transportul pe uscat este cu 10–20 de zile mai rapid decât rutele maritime tradiționale și simplifică foarte mult problemele vamale. Lansarea trenului rapid ASEAN în 2023 a redus timpul de transport între Hanoi și Chongqing la doar cinci zile, iar de aici bunurile ajung în Europa în mai puțin de două săptămâni.
În afara poziției sale strategice, Chongqing este un centru important de producție. Mai exact, aici se produce aproximativ o treime din laptopurile mondiale, este un punct major pentru producția de mașini electrice și un centru de export pentru un sfert din automobilele Chinei.
Războiul comercial cu SUA a scos la iveală pericolul dependenței de căile maritime internaționale aflate sub influență occidentală, precum Canalul de Suez sau strâmtorile Hormuz și Malacca. Pandemia de coronavirus a accentuat aceste riscuri, evidențiind fragilitatea lanțurilor maritime de aprovizionare.
Odată cu războiul din Ucraina și cu unele transporturi chineze supuse sechestrului în 2023, trecerea prin Rusia a devenit mai riscantă, chiar dacă comerțul bilateral dintre cele două țări a atins 240 de miliarde de euro în 2024. Beijingul promovează astfel dezvoltarea unui „Coridor Mijlociu” prin Kazahstan și Marea Caspică, pentru a evita Rusia și strâmtorile maritime.
Totuși, China se confruntă cu provocări legate de întârzierile vamale, costurile ridicate, infrastructura slabă și sustenabilitatea financiară. Multe rute, în special în cadrul inițiativei Belt and Road, au depins de subvenții guvernamentale pentru a facilita exporturile.
