Mega-surpriză! Proiectul de modificare a OUG 7 a primit aviz negativ

Plenul CSM a avizat negativ proiectul de modificare a OUG 7/2019

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ, marţi, proiectul de modificare a OUG 7/2019 privind legile justiţiei.

Plenul CSM a discutat, marţi, în vederea acordării unui aviz, proiectul de modificare a OUG 7 privind legile justiţiei. Proiectul a fost pus în dezbatere publică luni, conform Notei de fundamentare, apreciindu-se că tensiunile existente pot fi înlăturate prin intervenţia legislativă imediată asupra prevederilor care au provocat nemulţumiri.

Plenul CSM a avizat negativ proiectul de modificare a OUG 7/2019.

"Motivarea este în sensul menţinerii poziţiei consecvente a Consiliului, în acord cu hotărârea anterioară a Plenului şi cu propunerea anterioară a CSM, de abrogare a tuturor dispoziţiilor care exced propunerilor formulate de Consiliu", au transmis reprezentanţii CSM.

Conform sursei citate, în acest sens a fost şi propunerea Comisiei nr 1 - Legislaţie din cadrul Consiliului cu privire la prezentul aviz negativ faţă de propunerea de modificare a OUG 7/2019 discutată în Plen pentru avizare.

Preşedinta CSM, Lia Savonea, a anunţat, vineri, că, prin noul proiect de ordonanţă de urgenţă trimis de ministrul Justiţiei, se abrogă textele din OUG 7 privind delegările în funcţii şi condiţia bunei reputaţii.

Membrii CSM s-au reunit în plen, în 25 februarie, pentru a dezbate consecinţele OUG 7 şi măsurile pe care să le ia.

„Cu majoritate categorică, s-a decis să fie solicitată abrogarea dispoziţiilor din ordonanţa de urgenţă care nu erau propuse de Consiliu. Totodată, faţă de invitaţia formulată de premierul României, dna Viorica Dăncilă, s-a decis ca eu, în calitate de preşedinte, să particip la această întâlnire”, a explicat Savonea. Ea a precizat că la discuţiile de la Guvern a susţinut poziţia CSM, exclusiv în limitele mandatului care i-a fost conferit.

În opinia Liei Savonea, noul proiect ”aduce unele clarificări substanţiale”.

"În prezent, aceste nemulţumiri ale unor membri ai corpului magistraţilor afectează funcţionarea optimă a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea şi generează pericolul de dezbinare a societăţii, în contextul general de neînţelegere", se rată în nota fundamentare a proiectului de modificare a OUG 7.

Proiectul propune modificarea art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prin revenirea la forma pe care a avut-o acest text normativ anterior modificării operate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019. În forma modificată de OUG, articolul 54 prevedea că judecătorii, alături de procurori, pot deveni procurori de rang înalt şi că avizul nu îl mai dă Secţia pentru procurori, ci plenul CSM. Prin proiectul pus în dezbatere, se revine la prevederea anterioară, conform căreia doar procurorii pot deveni procurori de rang înalt, iar avizul îl va da în continuare Secţia de procurori a CSM.

Alineatul (1) al articolului 54 va avea următorul cuprins: "„(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

De asemenea, proiectul se referă la abrogarea prevederilor referitoare la interzicerea delegării procurorilor în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea în funcţie se face de Preşedintele României; corelativ acestei intervenţii legislative, se impune şi abrogarea dispoziţiilor tranzitorii ale art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019.

"Articolul 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, se abrogă", se arată în pfroiectul de modificare.

Vor fi modificate prevederile referitoare la cazul de eliberare din funcţie a magistraţilor prevăzut de art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, prin revenirea la soluţia legislativă anterioară.

"Totodată, ţinând cont de importanţa procesului de informatizare a sistemului judiciar pentru realizarea unui act de justiţie de calitate, proces care nu se poate realiza fără asigurarea resursei umane înalt calificate în domeniu, se impune luarea unor măsuri legislative în regim de urgenţă pentru salarizarea corespunzătoare a specialiştilor IT din acest sistem. În acest sens, proiectul de ordonanţă de urgenţă propune revenirea în materia salarizării specialiştilor IT din sistemul judiciar la soluţia legislativă  cuprinsă în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară în forma acesteia anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019,  soluţie care asigură totodată şi un regim uniform de salarizare a acestora. Astfel, proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede completarea art. 120 din Legea nr. 304/2004 cu un număr de două alineate referitoare la regimul de salarizare pentru această categorie de personal", se mi menţionează în nota de fundamentare.

De asemenea, "ţinând seama de faptul că, prin Legea nr. 234/2018, a fost modificat art. 44 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, alineatul (3) al acestui articol prevăzând faptul că "acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar", fiind aşadar eliminată soluţia legislativă anterioară care prevedea calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare a ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în scopul corelării reglementării din materia răspunderii disciplinare, se impune eliminarea dispoziţiilor care fac referire la exercitarea de către aceste persoane a prerogativelor decurgând din calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare [prin modificarea art. 45 alin. (5) din Legea nr. 317/2004]".