În pragul anului 2026, România se confruntă cu o ruptură gravă între piața muncii, educația profesională și cercetare. Carmen Burtea, președintele Comitetului Sectorial Agricultură, avertizează că peste 100 de ocupații agricole riscau să fie eliminate din COR.
O ruptură apărută în 2024 afectează relația dintre piața muncii, educație și cercetare
Anul 2024 a scos la suprafață o problemă structurală majoră în economia românească, cu impact direct asupra agriculturii, pisciculturii și pescuitului.
Potrivit lui Carmen Burtea, președintele Comitetului Sectorial de Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România, s-a produs o ruptură vizibilă între piața forței de muncă, sistemul de educație — în special cel de tip dual — și zona de cercetare și dezvoltare. Această disfuncționalitate riscă să ducă la dispariția unor ocupații esențiale, nu din lipsa cererii din economie, ci din cauza blocajelor administrative și educaționale.
Declarațiile au fost făcute în cadrul ZF Agrobusiness Summit, unde Carmen Burtea a atras atenția asupra unui fenomen ignorat ani la rând: anumite meserii nu mai sunt formate oficial, pentru că furnizorii de formare profesională nu au mai cerut acreditare pentru ele în ultimii patru ani. Consecința directă este una gravă — ocupațiile respective riscă să fie eliminate din Clasificarea Ocupațiilor din România (COR).
Ministerul Muncii a pregătit arhivarea a sute de ocupații, inclusiv din agricultură
La finalul anului 2024, Comitetul Sectorial Agricultură, Piscicultură și Pescuit a fost pus în fața unei situații-limită. Ministerul Muncii a transmis o listă de 380 de ocupații care urmau să fie arhivate la 31 decembrie 2024, urmând ulterior să fie eliminate din COR.
Potrivit lui Carmen Burtea, acest proces ar fi avut efecte directe asupra pieței muncii, deoarece dispariția unei ocupații din COR face imposibilă încheierea legală a contractelor de muncă pentru acele funcții.
„La finalul anului 2024 am dus o luptă cu cei de la Ministerul Muncii pentru a nu arhiva nişte ocupaţii. Am primit o listă de 380 de ocupaţii din România care urmează să fie arhivate la 31.12.2024 şi apoi trebuie să le scoatem din COR (clasificarea ocupaţiilor din România - n. red.). Acest lucru înseamnă că nu mai avem contracte de muncă pe sectoare”, a declarat Carmen Burtea.
Această situație nu a fost una abstractă. Din cele 380 de ocupații, 108 aparțineau agriculturii, pisciculturii și pescuitului, sectoare considerate deja vulnerabile din punct de vedere al forței de muncă.
Agricultura risca să piardă inclusiv funcții de ingineri și specialiști
Analiza listei primite de la Ministerul Muncii a relevat un fapt și mai îngrijorător. Nu era vorba doar despre meserii de bază sau ocupații cu nivel scăzut de calificare, ci și despre funcții superioare, inclusiv poziții de ingineri și specialiști.
„M-am uitat pe listă, 108 ne aparţineau nouă, agriculturii, şi erau posturi de nivelurile 1, 2 şi 3, dar şi de nivelurile 4 şi 5, adică de ingineri. Nu cred că nu există contract de muncă pentru inginer şef de fermă pentru o exploataţie ecologică, spre exemplu”, a spus Carmen Burtea.
Această afirmație subliniază paradoxul actual: în timp ce fermele moderne, mai ales cele ecologice, reclamă lipsa de specialiști calificați, sistemul administrativ era pregătit să elimine tocmai ocupațiile care permit angajarea legală a acestor profesioniști.
Lipsa acreditărilor a fost interpretată eronat ca lipsă de cerere pe piața muncii
Una dintre explicațiile pentru includerea acestor ocupații pe lista de arhivare este faptul că, în ultimii patru ani, furnizorii de formare profesională nu au mai solicitat acreditare pentru ele. Potrivit mecanismelor administrative actuale, absența programelor de formare acreditate este interpretată drept lipsă de interes sau de cerere pe piață.
Carmen Burtea atrage însă atenția că această logică este greșită. Lipsa acreditărilor nu reflectă neapărat lipsa cererii, ci ruptura dintre sistemul educațional, piața muncii și politicile publice. În agricultură, multe competențe sunt dobândite direct în fermă, prin practică, sau sunt adaptate la nevoile locale, fără a exista programe de formare standardizate și actualizate.
Rolul comitetelor sectoriale devine crucial într-un context de dezechilibru sistemic
Comitetul Sectorial Agricultură, Piscicultură și Pescuit este unul dintre cele 16 comitete sectoriale existente în România, înființate conform codurilor CAEN. Aceste structuri au rol de parteneri de dialog social și reprezintă sindicatele și federațiile în relația cu autoritățile statului.
Potrivit mandatului său, comitetul se ocupă de strategia privind forța de muncă, având în vedere atât tinerii care ies din sistemul de educație, cât și formarea profesională pe tot parcursul vieții. În acest context, intervenția Comitetului în fața Ministerului Muncii a fost esențială pentru a opri eliminarea ocupațiilor din COR.
Educația duală, esențială pentru agricultură, nu mai este conectată la nevoile reale din teren
Un alt punct critic semnalat de Carmen Burtea este slăbirea legăturii dintre educația duală și nevoile reale ale agriculturii. Sistemul de învățământ dual, considerat vital pentru sectoarele productive, nu mai furnizează competențele cerute de fermele moderne, în special în contextul tranziției către agricultură ecologică și digitalizată.
Această lipsă de sincronizare face ca meserii necesare să nu mai fie susținute prin programe educaționale, ceea ce duce la un cerc vicios: fără formare, ocupațiile par inutile pe hârtie; fără ocupații recunoscute, angajările devin imposibile.
Eliminarea ocupațiilor din COR ar fi avut efecte directe asupra contractelor de muncă
Un aspect adesea trecut cu vederea este impactul juridic al eliminării unei ocupații din COR. Fără cod COR, angajatorii nu pot încheia contracte de muncă legale pentru acele funcții. În agricultură, unde multe activități sunt deja afectate de muncă sezonieră și informală, o astfel de decizie ar fi amplificat problemele existente.
Intervenția Comitetului Sectorial a blocat temporar acest scenariu, însă avertismentul rămâne valabil. Fără o corelare reală între educație, cercetare și piața muncii, riscul de a pierde meserii esențiale persistă.
Un semnal de alarmă pentru politicile publice din agricultură și ocupare
Declarațiile făcute la ZF Agrobusiness Summit scot în evidență o problemă de fond: politicile publice în domeniul muncii și educației nu țin pasul cu realitățile din agricultură. Dispariția unor ocupații nu reflectă lipsa lor din economie, ci incapacitatea sistemului de a le susține administrativ și educațional.
Pentru sectorul agricol, miza este una majoră. Fără specialiști, fără ingineri și fără meserii recunoscute oficial, dezvoltarea sustenabilă rămâne un obiectiv greu de atins. Intervenția din 2024 a fost, potrivit reprezentanților sectorului, doar o victorie temporară într-o luptă care va continua.
