Romica Jurca este unul dintre cele mai cunoscute nume din meteorologia românească. Născută la 14 februarie 1955, la Câmpulung Muscel, potrivit datelor publicate de Adevărul, ea și-a construit cariera în două planuri paralele: ca meteorolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie și ca prezentatoare a rubricii meteo la Televiziunea Română. De peste trei decenii, vocea și prezența ei sunt asociate cu prognoza vremii.
Un episod pe care îl evocă frecvent este cel din decembrie 1989. O zi în care prognoza oficială nu anunța ninsoare, iar Capitala a fost acoperită brusc de zăpadă. În contextul politic al acelor zile, situația putea avea consecințe disciplinare.
Romica Jurca spune că ninsoarea din decembrie 1989 a venit fără să fie anunțată în prognoză
Romica Jurca a povestit că, într-o zi din decembrie 1989, a ieșit de la Institut împreună cu colegul său, Constantin Țicu. Afară erau aproximativ șapte grade Celsius. Nu fusese emis niciun avertisment de ninsoare.
La ieșirea de la metrou, situația era complet diferită. Ningea abundent. S-a depus un strat consistent de zăpadă. „Când am ieşit de la metrou, oamenii de pe stradă aveau un strat de zăpadă peste căciuli şi gulerul de la haine. Ningea de nu se vedea magazinul de peste drum. Nu mi-a venit să cred. Noi nu dăduserăm nimic despre ninsoare în ziua respectivă. S-au depus vreo 25 de centimetri de zăpadă”, a declarat ea.
În acea zi, Nicolae Ceaușescu efectua o vizită în Capitală. Potrivit relatării sale, faptul că ninsoarea nu fusese anunțată putea atrage sancțiuni. „În ziua aceea, tovarăşul făcea o vizită în Capitală, pe la nu ştiu ce uzine, fabrici şi nu ştia că o să ningă, pentru că noi nu am anunţat. Dar era decembrie 1989, şi în câteva zile a venit Revoluţia şi am scăpat”, a mai spus Romica Jurca pentru Adevărul.
Contextul istoric este cunoscut. În 22 decembrie 1989, regimul comunist s-a prăbușit. Pentru meteorologul de serviciu, schimbarea de regim a însemnat și închiderea unui posibil episod disciplinar.
Cariera sa a început dintr-o opțiune făcută în anul trei de facultate
Romica Jurca a urmat cursurile Facultății de Fizică. A ales specializarea Meteorologie și Fizica atmosferei în anul trei, din curiozitate. „Am îndrăgit foarte mult Matematica şi Fizica, iar această specializare se regăsea în cadrul Facultăţii de Fizică”, a explicat ea.
A descris perioada liceului ca fiind una marcată de exigență. Profesorii solicitau performanță. „L-am avut ca profesor de Fizică pe directorul adjunct al liceului, care, la prima oră de curs a venit cu un teanc de culegeri cu probleme de Fizică, abia le căra, şi ne-a spus: «Am auzit că sunteţi cea mai bună clasă din şcoală, oare îmi ajung culegerile astea?» Şi învăţam de ruşine”, a povestit meteorologul.
La început, nu a avut o pasiune declarată pentru domeniu. „Nu pot să spun că mi-a plăcut ceva în mod deosebit. Am învăţat ce a trebuit să învăţ.” Ulterior, odată ajunsă la Institut, a descoperit complexitatea prognozei. „Dar odată ce am început să gust din tainele atmosferei m-a prins un microb de care n-am mai scăpat.”
Viața profesională se împarte între Administrația Națională de Meteorologie și TVR
Romica Jurca lucrează ca meteorolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie și, în paralel, prezintă prognoza meteo la Televiziunea Română. A început colaborarea cu TVR în anii ’80, când prezentatorii rubricii meteo erau selectați dintre specialiștii Institutului.
„La un moment dat, mi-a venit rândul şi mie să prezint”, a declarat ea. A susținut probe de dicție și telegenie. Primele apariții nu au fost marcate de emoții, însă ulterior presiunea directă a transmisiunii în direct s-a făcut simțită.
A rememorat un episod din decembrie 1986, când, ajunsă în studio, nu găsea prezentatorul. „Imediat a apărut prezentatorul de ştiri interne, s-a aruncat pe scaun, a apărut pe ecran şi a început: «Decret al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind raţionalizarea energiei electrice».” Contextul era cel al restricțiilor energetice din ultimii ani ai regimului comunist.
Romica Jurca afirmă că a existat autocenzură privind anumite formulări
În perioada comunistă, au existat indicații privind folosirea anumitor expresii. „Ţin minte doar că la un moment dat ni se cerea să nu mai pronunţăm denumirea unor zone geografice, Câmpia Română spre exemplu, pentru că asta s-ar putea interpreta că «fragmentăm ţara»”, a declarat ea.
A precizat că nu a evitat expresia și că nu au existat reacții oficiale. Au existat însă observații legate de ținută. „Ne mai spunea cineva din Regie: «Arăţi cam bine astăzi, s-ar putea să se primească un telefon!»; trebuia să avem grijă la decolteu sau la bluziţele fără mânecă.”
Un episod anecdotic a fost legat de reacția unui telespectator. „Era o doamnă care voia să vorbească cu directorul Institutului, să mă reclame că de câte ori mă îmbrac la Jurnal cu bluză groasă, a doua zi se schimbă vremea. Voia să îi spună directorului ca acesta să mă pună pe mine să mă îmbrac cu bluze din mătase naturală.”
Copilăria din zona Câmpulung Muscel i-a modelat relația cu natura
Romica Jurca provine din zona Câmpulung Muscel, o regiune necolectivizată în perioada comunistă. A descris copilăria ca fiind activă și legată de muncile câmpului. „Aveam furca şi grebluţa noastră, am fost la adunat fân, am săpat, am cosit.”
A povestit că mama sa intuia schimbările vremii în funcție de direcția vântului și de alți indicatori naturali. „Şi mama se familiarizase cu aceste manifestări ale vremii şi intuia, în funcţie de cum bătea vântul, ce o să se întâmple.”
Despre sine în copilărie a spus: „Eram un copil firav, dar foarte energic. Mă căţăram în toţi prunii şi cireşii din curte.” Drumețiile în zona montană Iezer-Păpușa au făcut parte din experiențele sale timpurii.
După peste trei decenii, spune că rămâne fidelă prognozei oficiale a Institutului
În calitate de prezentator TV, Romica Jurca a subliniat că trebuie să respecte prognoza stabilită de colegii aflați de serviciu. „Eu ca meteorolog am şi eu părerea mea. Am 33 de ani de prognoză meteorologică. Dar, ca prezentator TV, trebuie să respect strict prognoza Institutului.”
Chiar și atunci când are o altă opinie profesională, spune că se exprimă în limitele textului oficial. „Din vorbe, pot să-i fac pe oameni să înţeleagă”, a afirmat, zâmbind.
Viața personală este discretă. Este căsătorită și are doi copii. A recunoscut că timpul liber este limitat. „Trebuie să gătesc. Nu e un hobby. Odată, îmi plăcea să tricotez, dar nu am destul timp liber.”
De-a lungul anilor, a primit scrisori de la telespectatori. Unele au fost constante, precum felicitările anuale trimise de o persoană din județul Iași. Altele au avut accente neobișnuite, cum a fost propunerea unui fan de a o înscrie la Caritas.
La întrebarea despre influențele din viața sa, a răspuns simplu: „Părinţii mei. Mereu am avut încredere în ceea ce mi-au spus.” Despre sine spune că este „Sociabilă. Foarte sociabilă. Am ajutat pe cine am putut, când am putut, dezinteresat. Nu aştept răsplată la binele pe care-l fac.”
