În fiecare an creștenii ortodocşi sărbătoresc pogorârea Duhului Sfânt asupra Sfinţilor Apostoli, care a avut loc la cincizeci de zile de la Învierea Domnului.
De aici și denumirea de „Cincizecime”. Această zi este cunoscută şi sub numele de Duminica mare sau Rusalii.
Când au liber angajații
Anul acesta, Rusaliile se sărbătoresc pe 23 iunie şi pică într-o zi de duminică. În Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.
24 Iunie este zi liberă pentru angajaţii români.
Lunea Rusaliilor este declarată zi nelucrătoare în România. De asemenea, aceasta este zi liberă şi în alte ţări precum: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Ţările de Jos, în unele cantoane din Elveţia, în Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria şi Togo, notează observatornews.ro
Zile libere în 2024
- 1 ianuarie – Anul Nou (luni)
- 2 ianuarie – Anul Nou (marți)
- 6 ianuarie – Bobotează (sâmbătă)
- 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (duminică)
- 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (miercuri)
- 1 mai – Ziua Muncii (miercuri)
- 2 mai (zi liberă stabilită de Guvern numai pentru anul 2024)
- 3 mai – Vinerea Mare
- 5 mai – prima zi de Paște ortodox 2024 (duminică)
- 6 mai – a doua zi de Paște ortodox 2024 (luni)
- 1 iunie – Ziua Copilului (sâmbătă)
- 23 iunie - Rusalii (duminică)
- 24 iunie - A două zi de Rusalii (luni)
- 15 august – Adormirea Maicii Domnului (joi)
- 16 august (zi liberă stabilită de Guvern numai pentru anul 2024)
- 30 noiembrie – Sfântul Andrei (sâmbătă)
- 1 decembrie – Ziua Națională a României (duminică)
- 25 decembrie – prima de Crăciun (miercuri)
- 26 decembrie – a doua zi de Crăciun (joi)
- 27 decembrie (zi liberă stabilită de Guvern numai pentru anul 2024)
Sărbătoarea Rusaliilor este cea mai veche sărbătoare
Alături de sărbătoarea Paștilor, Rusaliile constituie cea mai veche sărbătoare creştină, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli.
Despre ea amintesc Sfântul Apostol Pavel (1 Cor. 16, S) şi Sfântul Luca (Fapte 20, 16). Εste menţionată şi în Constituţiile Apostolice şi de mai mulţi părinţi ai primelor secole, Sfântul Irineu, Tertulian, Origen, Sfântul Epifanie, precum şi de canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300) şi de canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (325, care opreşte îngenuncherea în ziua Rusaliilor).
Până către sfărşitul secolului al IV-lea şi începutul celui de-al V-lea, Cincizecimea marca o dublă sărbătoare, atât Înălţarea Domnului, cât şi Pogorârea Sfântului Duh, după cum mărturiseşte, în prima jumătate a secolului al IV-lea, istoricul Eusebiu de Cezareea. Din jurul anului 400 înainte, sărbătoarea a fost fixată însă în ziua a 40-a după Paşti, aşa cum este sărbătorită până astăzi, Cincizecimea marcând numai Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh.
