Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a transmis o poziție oficială prin care refuză să avizeze memorandumului referitor la semnarea de către România a Acordului de Parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur. Documentul, returnat în original și nesemnat, arată că forma propusă nu reflectă poziția constantă a MADR și nici punctul de vedere exprimat de asociațiile de fermieri români.
Adresa este transmisă către Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în contextul memorandumului privind semnarea Acordului de Parteneriat UE–Mercosur și a Acordului interimar privind comerțul dintre Uniunea Europeană și statele din America de Sud. Documentul a fost înregistrat la Ministerul Agriculturii în data de 18 decembrie 2025.
MADR solicită eliminarea sa din calitatea de avizator
Ministerul Agriculturii precizează explicit că nu poate susține proiectul de memorandum propus și solicită eliminarea instituției din lista avizatorilor. Potrivit documentului, forma transmisă spre avizare nu corespunde poziției asumate anterior de MADR și ignoră obiecțiile formulate în mod repetat în procesul de consultare interinstituțională.
Refuzul avizării este fundamentat pe riscurile identificate pentru sectorul agricol românesc, dar și pe lipsa unor garanții clare privind protecția producătorilor interni în eventualitatea aplicării acordului.
Diferențele de standarde, principalul punct de vulnerabilitate
Un element central al poziției MADR îl reprezintă diferențele dintre standardele Uniunii Europene și cele aplicate în statele Mercosur. Ministerul atrage atenția asupra necesității convergenței cu standardele ridicate ale UE, în special în domeniul siguranței alimentare, sănătății publice, bunăstării animalelor, protecției mediului și standardelor sanitar-veterinare și fitosanitare.
Documentul subliniază că țările Mercosur aplică cerințe diferite față de cele europene, ceea ce poate crea un avantaj competitiv artificial pentru produsele agroalimentare importate. Această situație este considerată de MADR drept un risc direct pentru producătorii agricoli din România, dar și din alte state membre.
Produse agricole sensibile și impact asupra pieței interne
Ministerul Agriculturii menționează explicit o serie de produse considerate sensibile pentru România în relația comercială cu statele Mercosur. Printre acestea se află carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul, orezul, cerealele precum porumbul și sorgul, dar și mierea.
Potrivit documentului, asociațiile de producători din România au semnalat că Acordul de Parteneriat UE–Mercosur ar putea avea un impact negativ asupra acestor sectoare, în condițiile în care producția din statele Mercosur se bazează pe standarde de mediu, muncă și siguranță inferioare celor din Uniunea Europeană. Ministerul avertizează că această situație poate genera concurență neloială pe piața internă a UE.
Analize europene și riscuri pe termen mediu
Poziția MADR este susținută și de analize realizate la nivelul Uniunii Europene. Documentul face referire la previziunile Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, care indică o creștere a importurilor originare din statele Mercosur până în anul 2032, în special pentru produsele considerate sensibile.
Studiul JRC publicat la 22 februarie 2024 confirmă faptul că, deși acordurile de liber schimb pot aduce beneficii anumitor segmente ale sectorului agroalimentar european, ele accentuează vulnerabilitatea unor produse precum carnea de vită, carnea de pasăre, carnea de oaie, zahărul și orezul. Aceste produse sunt identificate și de România ca fiind expuse riscurilor comerciale.
Consultări regionale și propunerea unei perioade de amânare
Documentul amintește o reuniune bilaterală desfășurată la 4 decembrie 2025 între ministrul agriculturii din România și omologul său din Polonia, Stephan Krajewski. Discuțiile au vizat clauza de salvgardare în domeniul agricol aferentă acordului UE–Mercosur.
În cadrul acestei întâlniri, a fost menționat acordul pentru amendamentele propuse de Comisia AGRI din Parlamentul European, considerate favorabile sectoarelor agricole din România și Polonia. De asemenea, partea română a reiterat propunerea ca statele membre să aibă posibilitatea de a amâna cu un an aplicarea acordului.
Ministerul Agriculturii arată că o astfel de perioadă de tranziție ar putea contribui la stabilizarea sectorului agricol, afectat în ultimii ani de pandemia COVID și de conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina, care au generat perturbări ale piețelor și creșteri semnificative ale costurilor de producție.
Importuri reduse în prezent, dar presiuni viitoare anticipate
Potrivit documentului, importurile României din statele Mercosur pentru produsele sensibile nu au avut valori semnificative în perioada 2022–2024. Cu toate acestea, MADR consideră necesară o analiză detaliată a impactului pe termen mediu și lung al acordului asupra vânzărilor produselor românești pe piața unică a UE.
În același timp, sunt prezentate date privind exporturile României în interiorul Uniunii Europene. În anul 2024, exporturile pentru produsele analizate au depășit 635 milioane de dolari, cu tendințe de creștere pentru majoritatea categoriilor. Documentul evidențiază evoluția pozitivă a exporturilor de carne de pasăre și carne de vită în perioada 2022–2024.
Concluzia oficială a Ministerului Agriculturii
În concluzie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține amânarea deciziei de semnare a acordului UE–Mercosur până la asigurarea certitudinii juridice privind aplicarea simultană a clauzei de salvgardare pentru produsele agricole și a Acordului interimar privind comerțul.
MADR solicită luarea în considerare a amendamentelor Comisiei AGRI și a posibilității ca statele membre să poată amâna cu un an aplicarea acordului. Documentul reamintește opoziția fermă a asociațiilor de fermieri față de semnarea acordului și cere ca poziția sectorului agricol românesc și european, exprimată inclusiv prin proteste organizate la nivel european, să fie avută în vedere în procesul decizional.
