Producătorii și furnizorii de gaze vor fi obligați ca, începând de anul viitor, să tranzacționeze pe bursă cel puțin 40% din cantitatea comercializată, altfel vor primi amenzi semnificative care vor fi raportate la cifra de afaceri, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu, într-un interviu acordat Agerpres.
Ministerul Energiei pregătește o ordonanță de urgență în acest sens, pentru modificarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale, care ar putea fi aprobată de Guvern în luna septembrie.
Ministrul a subliniat că, în acest fel, prețurile vor deveni transparente pentru toată lumea, iar pe piață vor intra mai mulți jucători decât există în prezent, ceea ce va permite consumatorilor finali să obțină cel mai bun preț. Aceasta va fi o adevărată reformă a sistemului, în condițiile în care, în prezent, 98,5% din gaze sunt comercializate prin contracte bilaterale, contracte care au fost interzise pe piața de energie electrică.
Grigorescu a mai spus că o parte dintre actorii cunoscuți din piață doresc amânarea reformei, întrucât modul tradițional de derulare a tranzacțiilor le este favorabil și, odată cu aceste modificări, ar putea pierde cote de piață. Însă, în opinia sa, a venit momentul să trecem la mecanisme noi, moderne și transparente, care să stimuleze dezvoltarea sectorului românesc al gazelor.
Care sunt intențiile ministerului privind modificarea Legii gazelor?
Cred că sintagma în sine, „modificarea Legii gazelor”, ne spune foarte puțin despre ceea ce urmează să facem, despre reforma pe care o pregătim în sectorul gazelor naturale. Ceea ce facem în esență este că pentru prima dată transparentizăm serios piața gazelor naturale, așa cum de fapt ne-am și angajat prin programul de guvernare: să stimulăm tranzacțiile de gaze naturale pe bursă. Intenția noastră este să impunem un procent minim de tranzacționare pe piețe centralizate, atât pentru producători cât și pentru furnizori, iar dacă acest procent nu va fi respectat, vom impune amenzi semnificative care se raportează la cifra de afaceri.
Este foarte important de menționat de ce facem acest lucru și o să dau un simplu exemplu pentru a ilustra situația în care ne găsim în momentul de față. Astăzi, doar 1,5% din consumul României se tranzacționează pe piața centralizată. Restul de tranzacții se desfășoară prin intermediul contractelor bilaterale. Ținta noastră este să ajungem să tranzacționăm în jur de 40% din consumul României, ceea ce echivalează cu consumul din zona consumatorilor casnici. Ca atare, principalul beneficiar al acestei prevederi este consumatorul final, pentru că este prima dată când vom obliga furnizorii care livrează gaze în sectorul casnic să achiziționeze aceste gaze într-o manieră transparentă, nediscriminatorie și în condiții echitabile, nu prin contracte bilaterale pe care nu le poate verifica nimeni și care nu oferă în primul rând o imagine exactă asupra costurilor la gaze naturale. Va fi prima dată când veți putea vedea cum în practică se formează acest preț al gazelor naturale.
Este un pas esențial pentru a crea o piață funcțională și atractivă, atât pentru furnizori, cât și pentru producătorii de gaze naturale. Aceștia pot să aibă o piață funcțională, să fie interesați să investească în activități de explorare și de producție pentru a descoperi și a comercializa noi rezerve de hidrocarburi. România are în momentul acesta un potențial gazier semnificativ și acesta este unul dintre instrumentele pe care noi le vom pune la dispoziție producătorilor de gaze naturale.
Sigur că măsura o privim dincolo de ceea ce trebuie să facă Ministerul Energiei, nu o privim ca un instrument singular. Vom solicita și altor instituții să adopte elemente de legislație secundară absolut necesare pentru ca această inițiativă a noastră să se transpună în realitate și să atingă întreg efectul și în special vom solicita colegilor de la ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei — n.r.) să adopte metodologiile pentru a se crea o piață de echilibrare și o piață spot a gazelor naturale, aspecte pe care de fapt le-am solicitat încă din această vara. Era o mai veche dorința a noastră să avem aceste două piețe funcționale.
Trebuie să spun că, în același context, mă refeream la ANRE, sunt cu siguranță îngrijorat de situația codurilor rețelei. Și codurile rețelei reprezintă un element important pentru a avea o piață funcțională. Îmi amintesc că despre acest cod al rețelei discutam în iarna anului trecut, în plină iarnă cu temperaturi scăzute când ne întrebam cum anume funcționează situațiile contractuale între producători, transportatori și furnizori de gaze naturale. Ne plângeam atunci că aplicarea codului fusese amânată pentru o perioadă care trecea spre primăvară și ne-am propus cu toții atunci că înainte de începerea acestei ierni vom avea un cod funcțional. Sunt extrem de îngrijorat de faptul că acum se discută despre intrarea în vigoare a codului rețelei la 1 noiembrie, ceea ce în opinia mea este extrem de târziu. Noi am făcut eforturi la Ministerul Energiei pentru a media între toate părțile interesate, dar sigur nu suntem noi cei care adoptăm această modificare, dar îmi exprim o îngrijorare extremă cu privire la acest aspect și trebuie să recunosc că nu îmi doresc o amânare. Intenția și dorința noastră a fost de a finaliza acest lucru cât mai repede cu putință.
Revenind la discuția despre piața gazieră, eu cred că suntem într-un moment de cotitură pe piața gazelor. Suntem într-un moment în care avem certitudinea că avem un sector puternic, că avem rezerve, potențial la Marea Neagră și nu numai, pentru că au apărut și alte descoperiri în ultimele luni în România. Vorbim despre cel mai important proiect de infrastructură, mă gândesc la BRUA, infrastructură de viitor de 528 de kilometri de conductă. Cred că a venit momentul să discutăm despre o evoluție pe parte de piață și de transparentizare și de mecanisme noi, moderne, care să stimuleze dezvoltarea acestui sector.
Ați avut discuții cu operatorii din piață pe această temă?
Am avut discuții cu mai toți operatorii din piață și cu asociațiile de profil. Sigur că poate niciodată nu este un moment potrivit pentru reformă și poate pentru mulți ideea aceasta s-ar dori amânată. Eu cred însă că trebuie să fim ambițioși, că suntem la momentul oportun, cred că începem cu un pas important de a stabili un procent minim de tranzacționare. Nu e ceva ce am face numai noi, s-a făcut și în Olanda, s-a făcut și în alte țări și s-a dovedit o strategie eficientă. Această strategie va trebui să continue în anii următori, pentru că la sfârșitul acestei decade, când o să avem o conductă de mare presiune, BRUA, construită, și rezerve din Marea Neagră sper eu intrate înspre comercializare, o să avem și o piață care să fie cu adevărat funcțională, nu neapărat în beneficiul românilor și al României, ci poate al întregii regiuni. Eu cred că prin acest pas ne situăm în zona de avangardă a reglementărilor din zona gazelor.
Cine dorește amânarea acestei reforme?
Cred că există un soi de tendință de a temporiza lucrurile, dar nu este legată neapărat de un actor din piață. Cu siguranță că o astfel de reformă de transparentizare îi va scoate din zone tradiționale pe câțiva dintre actorii cunoscuți, pentru că, obligând furnizorii să achiziționeze gaze într-un asemenea procent de pe bursă îi aduce și pe cei care importă din alte surse din afară României pe bursă.
Ne-am obișnuit în România să tot vorbim despre ceea ce ar trebui să facem și să spunem că cel mai bun moment e mâine. Cred că toți vom avea de câștigat din acest lucru, și actorii de piață, și producătorii, și până la urmă consumatorul final și ideea că pe resursele noastre există o transparență. Știm ce se întâmplă cu gazele naturale din România. Acesta este un pas foarte important pentru perioada următoare, pentru anii care vin.
Pentru consumatori care vor fi principalele avantaje?
Cu siguranță posibilitatea de a obține cel mai bun preț din piață. Prin faptul că tranzacțiile sunt transparente, pentru că știi de la cine se cumpără și cu ce preț se cumpără, prin faptul că va exista o competiție reală și între producători pentru a obține un preț competitiv și pentru a-și desface gazele naturale. Cred că este, ca și în alte sectoare, un mecanism absolut ok care și-a dovedit eficiența peste tot. Ne uităm și la piața energiei electrice, unde știm foarte bine că 100% din tranzacții sunt pe bursă, zero tranzacții sunt permise prin intermediul contractelor bilaterale. Sigur că nu ne aflăm într-o poziție similară și nu vrem să trecem în pas radical, dar exemplul este unul încurajator și arată că funcționează în beneficiul consumatorului, în mod cert. Vor fi mai mulți actori în piață, mai multă competiție, și de o parte, și de alta.
Unde se vor face toate aceste tranzacții?
Există în acest moment două platforme. Nu am să le numesc, ca să nu favorizez pe cineva în mod particular. Sunt cel puțin două platforme cunoscute pe care se tranzacționează deja energie și care sunt pregătite să preia următoarele tranzacții. Există și tranzacții de gaze naturale pe SEAP. Sunt autorități care au scos o licitație pe SEAP cu contracte de gaze naturale.
Dar, cum spuneam, voi solicita și ANRE să dezvolte mecanisme de piață de echilibrare și de piață spot, astfel încât să avem toată paleta de instrumente necesare. Din punctul nostru de vedere, noi suntem neutri, ne dorim competitivitate, servicii bune, ne dorim ca mai târziu aceste platforme să se dezvolte și în alte direcții, poate să existe și contracte forward și posibilitatea de a face hedging și instrumente sofisticate. Ne dorim implicarea sectorului bancar în zona aceasta, pentru că e, totuși, o piață importantă și există metode mai sofisticate prin care poți să îți acoperi riscul pe termen lung. Este nevoie să începem de undeva și acesta este pasul corect.
Care este calendarul pe care vi-l propuneți?
Ne gândim ca tranzacționarea să înceapă din 2017.
Acum pregătiți un proiect de ordonanță de urgență?
Da. Am avut o rundă de consultări cu actorii din piață. Vom intra apoi într-o perioadă de consultare publică și, în funcție de evoluția procesului intern de avizare, îl vom înainta spre aprobare cât de curând. Intenția este să facem acest pas în cursul lunii septembrie.