Ministrul de resort, Mircea Fechet, a participat joi la COP 7 - Convenţia Cadru privind Protecţia şi Dezvoltarea Durabilă a Carpaţilor (Carpathian Convention), care se desfăşoară în perioada 11-13 octombrie, în Belgrad, Serbia.
Ministrul a abordat şi subiectul includerii transhumanţei în lista reprezentativă a UNESCO, având în vedere unicitatea şi importanţa culturală şi de mediu a acestei tradiţii.
"Considerăm că susţinerea pastoralismului este încă posibilă în munţii noştri dacă păstrăm aceste zone fără poluare, cu ape curate şi păduri lipsite de materiale plastice, deşeuri sau alţi poluanţi. Acţiunile noastre trebuie coordonate pentru a aborda eficient provocările transfrontaliere, inclusiv cele care decurg din schimbările climatice, poluarea cu plastic şi speciile invazive. Dar, desigur, aceste acţiuni trebuie să fie însoţite de o educaţie sporită, conştientizare şi implicare responsabilă la toate nivelurile. Totodată, este imperativ să colaborăm pentru a aborda provocările transfrontaliere pe care le prezintă problemele de mediu. Pentru că aşa cum spunem cu toţii, natura nu cunoaşte graniţe, iar provocările noastre de mediu pot fi gestionate eficient doar prin cooperarea regională şi internaţională", a punctat Mircea Fechet.
În marja reuniunii, demnitarul român a avut o întâlnire bilaterală cu Irena Vujovic, ministrul Protecţiei Mediului din Republica Serbia.
În cadrul întâlnirii, cei doi demnitari au semnat scrisoarea comună privind desemnarea sitului internaţional Ramsar Parcul Natural "Porţile de Fier" din România şi a sitului internaţional Djerdap din Republica Serbia ca sit Ramsar transfrontalier.
"Semnarea acestei scrisori comune reprezintă o etapă semnificativă în relaţia noastră bilaterală. Totodată, este o oportunitate pentru noi să ne consolidăm cooperarea în materie de mediu şi schimbul de cunoştinţe şi bune practici în beneficiul ambelor naţiuni. Ţările noastre împărtăşesc nu numai proximitatea geografică, ci şi un angajament pentru stabilitatea regională, dezvoltarea economică şi sustenabilitatea mediului. De asemenea, cred că reprezintă o oportunitate remarcabilă de a ne uni eforturile în conservarea şi protecţia acestor ecosisteme vitale.
Aceasta depăşeşte graniţele naţionale, subliniind responsabilitatea noastră comună pentru aceste comori naturale unice. Parcul Natural Porţile de Fier din România şi situl internaţional Djerdap din Serbia nu sunt doar zone geografice, acestea trăiesc, respiră prin ecosisteme pline de biodiversitate, au moştenire culturală şi valoare economică. Desemnându-le ca sit Ramsar transfrontalier, contribuim la conservarea şi utilizarea durabilă a acestor zone umede", a subliniat Mircea Fechet.
În cadrul reuniunii, ministrul Mediului a avut o întâlnire cu Elizabeth Maruma Mrema, directorul executiv adjunct al UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu).
Printre subiectele abordate s-au numărat: COP7 şi punerea în aplicare a Convenţiei Carpatice, implementarea Cadrului global privind biodiversitatea, a şasea sesiune a Adunării Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEA-6), Tratatul privind stoparea poluării cu plastic.
Pe tema COP7 şi punerea în aplicare a Convenţiei Carpatice, Mircea Fechet a arătat că, în 2020, România a preluat preşedinţia Grupului de lucru pentru agricultură durabilă şi dezvoltare rurală în cadrul Convenţiei Carpatice. Totodată, a fost creat un grup de observatori care să sprijine activităţile Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în special în ceea ce priveşte pădurile. Pentru celelalte domenii reglementate de convenţie, implementarea la nivel naţional este supravegheată de ministerele relevante, sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
În ceea ce priveşte implementarea cadrului global privind biodiversitatea, demnitarul român a precizat că, pentru România, biodiversitatea are o relevanţă deosebită, deoarece aproximativ 23% din suprafaţa ţării este ocupată de arii naturale protejate care fac parte din reţeaua Natura 2000.
"În ceea ce priveşte capitalul natural, România este unul dintre statele membre ale UE cu o diversitate biologică bogată, nu numai din punct de vedere al speciilor, ci şi al ecosistemelor naturale. Din această perspectivă, România acordă o atenţie deosebită modului în care se vor stabili criterii pentru identificarea şi desemnarea zonelor suplimentare, inclusiv obligaţiile de gestionare corespunzătoare şi definirea unui regim strict de protecţie. Totodată, restaurarea naturii la scară largă va reduce impactul schimbărilor climatice şi va spori rezistenţa speciilor şi ecosistemelor la efectele acestora", a susţinut Fechet.
Referitor la tema celei de-a şasea sesiuni a Adunării Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEA-6), Mircea Fechet consideră că atenţia trebuie îndreptată către îmbunătăţirea practicilor de economie circulară, abordarea lanţului apă-ecosisteme-alimente-energie pe fondul schimbărilor climatice şi combaterea defrişărilor.
În ceea ce priveşte tratatul împotriva poluării cu plastic, ministrul român al Mediului a subliniat că poluarea cu plastic este o problemă globală, care pune presiune pe sistemul socio-economic, pe mediul înconjurător şi a amintit că România a adoptat o strategie naţională privind economia circulară şi un plan de acţiune dedicat.
De asemenea, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă se concentrează pe investiţii în gestionarea deşeurilor şi economia circulară. "O economie circulară este o soluţie cheie, care promovează eficienţa resurselor, materialele reciclate şi gestionarea responsabilă a deşeurilor. Trebuie să extindem aplicarea economiei circulare dincolo de gestionarea deşeurilor, încurajând consumul şi producţia durabile. Combaterea poluării cu plastic necesită un angajament global urgent. România sprijină şi este membru al iniţiativei Coaliţia de Înaltă Ambiţie pentru a Stopa Poluarea cu Plastic până în 2040", a arătat sursa citată, conform AGERPRES
