Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, afirmă că România traversează „cel mai periculos an de după 1989” și cere un pact național pentru „Deceniul Educației și Cercetării”, între 2026 și 2036, care să fie asumat politic și să garanteze finanțare predictibilă pentru învățământ și știință.
Daniel David cere asumarea unui pact național pentru educație și cercetare
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Internaționale a Profesorului – celebrată anual pe 5 octombrie –, în care a reiterat necesitatea unui pact solid, asumat politic, pentru viitorul educației și cercetării românești.
Documentul propus de ministru poartă denumirea „Deceniul Educației și Cercetării” (2026–2036) și are ca scop asigurarea unei dezvoltări coerente, bazate pe investiții constante, politici europene și continuitate instituțională.
„Pentru a reuși, este nevoie acum, în societatea românească, de un pact pentru Deceniul Educației și Cercetării, cu trei puncte simple, pe care intenționez să le obțin asumate de factorul politic din țară”, a transmis Daniel David, într-un mesaj publicat de Ministerul Educației.
Cele trei principii ale pactului propus
Ministrul a detaliat cele trei angajamente fundamentale pe care le propune pentru perioada 2026–2036:
Creșterea anuală a bugetului pentru educație și cercetare – „În fiecare an, începând cu 2026, bugetul destinat educației și cercetării va fi mai mare decât cel din anul precedent (în termeni nominali și prin raportare la PIB)”, a precizat Daniel David.
Menținerea celor două domenii sub aceeași autoritate națională – „Educația și cercetarea trebuie să rămână unite instituțional, pentru a contribui coordonat la dezvoltarea țării ca o societate bazată pe cunoaștere.”
Alinierea la standardele europene și OECD – „Măsurile majore din aceste domenii trebuie să corespundă celor mai bune practici europene. Devierile vor fi prezentate și argumentate public”, a transmis ministrul.
Daniel David a subliniat că doar prin respectarea acestor trei puncte România poate construi un sistem educațional modern, relevant și stabil pe termen lung.
„2025 este cel mai periculos an pentru România după Revoluție”
În același mesaj, ministrul Educației a avertizat că România traversează o perioadă extrem de dificilă, atât economic, cât și politic.
„În România trăim acum un an dificil pentru educație și pentru societatea românească în ansamblu. Anul 2025 este probabil cel mai periculos an pentru țară după Revoluția din 1989”, a afirmat Daniel David.
El a explicat că efectele combinate ale crizelor politice și economice, suprapuse peste un context geopolitic instabil – războiul de la graniță, atacurile hibride și reașezarea ordinii mondiale – creează o presiune uriașă asupra sistemului de învățământ.
„Au mai fost ani dificili pentru țară, dar acum crizele interne sunt combinate și multiplicate. În multe locuri, presiunea bugetară și nevoia de adaptare continuă par să umbrească sensul profund al muncii noastre. Totuși, tocmai în astfel de momente se vede forța educației – puterea de a transforma criza în progres și incertitudinea în sens”, a subliniat ministrul.
Educația, un domeniu afectat de presiunea fiscală, dar esențial pentru redresare
Daniel David a reamintit că a acceptat aplicarea măsurilor fiscal-bugetare din educație și cercetare pentru a proteja salariile și bursele, însă doar „în limitele principiului raționalității”.
„Am acceptat aceste măsuri doar pentru a salva salariile și bursele. Pe termen scurt, nu vom reduce salarii și nu vom concedia oameni. Pe termen mediu, vom gândi un salariu decent, pornind de la salariul mediu brut pe economie pentru profesorul debutant sau asistentul universitar”, a explicat oficialul.
Ministrul a reiterat obiectivul de atingere până în 2030 a unei alocări de 15% din bugetul general consolidat pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare, în linie cu angajamentele europene.
Daniel David: „Sistemul actual generează analfabetism funcțional. Trebuie reformat paradigmatic”
Într-unul dintre cele mai ferme pasaje ale mesajului său, ministrul Educației a avertizat asupra efectelor unui sistem depășit, care nu mai corespunde realităților economice și sociale.
„Preocuparea mea este ca oamenilor educației să le fie bine într-un nou sistem educațional, nu în cel actual, care generează niveluri de analfabetism funcțional ce ne paralizează țara. Acest sistem trebuie reformat paradigmatic pentru a nu deveni o civilizație eșuată sub obscurantism și o colonie tehnologică/științifică!”, a spus Daniel David.
El a adăugat că „lumea se schimbă accelerat” și că educația trebuie să țină pasul cu transformările globale pentru a rămâne relevantă.
„Dacă nu înțelegem asta, nu vom mai avea o țară. Dar știu că oamenii educației înțeleg acest lucru. În spiritul acestei zile, vă invit să privim înainte și cu încredere, nu doar pentru a repara trecutul, ci pentru a construi un model educațional nou, în care fiecare copil și profesor să-și atingă potențialul”, a transmis ministrul.
Un apel la coeziune politică și viziune pe termen lung
Daniel David a spus clar că pentru ca pactul să funcționeze, este nevoie de asumarea politică a tuturor partidelor și liderilor de stat.
„Acest pact trebuie asumat de factorul politic, indiferent de culoarea guvernării. Educația și cercetarea nu pot fi reformate de la un ciclu electoral la altul, ci doar prin continuitate, responsabilitate și predictibilitate financiară”, a declarat el.
Ministrul consideră că acest angajament ar trebui să devină „un obiectiv național, comparabil cu aderarea la Uniunea Europeană sau integrarea în NATO”.
Semnificația Zilei Internaționale a Profesorului
Ziua Mondială a Educației este celebrată în fiecare an pe 5 octombrie, începând din 1994, la inițiativa UNESCO și Organizației Internaționale a Muncii (OIM).
Evenimentul marchează semnarea, în 1966, a „Recomandării UNESCO/OIM privind statutul profesorilor”, considerată documentul de referință pentru drepturile și responsabilitățile cadrelor didactice la nivel global.
În România, această zi are și o dimensiune simbolică internă, fiind prilejul prin care autoritățile recunosc importanța rolului profesorilor în dezvoltarea societății.
