Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a respins solicitarea formulată de USR privind demiterea procurorului-șef al DNA, Marius Voineag, și a transmis că o astfel de decizie nu poate fi luată în lipsa unor criterii legale clare și a unor „elemente concrete” prezentate oficial. Reacția vine după ce liderul USR, Dominic Fritz, a cerut public revocarea șefului Direcției Naționale Anticorupție, invocând concluzii desprinse din documentarul „Justiție capturată”, realizat de Recorder.
Programul de guvernare, asumat de întreaga coaliție
Radu Marinescu a subliniat că actualul cadru de funcționare a justiției este stabilit prin programul de guvernare convenit de toate partidele aflate la putere, inclusiv USR. Potrivit ministrului, orice modificare a acestui program nu poate fi decisă unilateral de ministrul Justiției.
„Împreună cu colegii de la USR, PSD, PNL am compus un program pentru justiție. Toate soluțiile sunt convenite de noi toți, împreună. Dacă se dorește o schimbare a programului de guvernare, asta nu o poate face ministrul Justiției, ci liderii coaliției de guvernare”, a declarat Radu Marinescu la Digi24.
Mesajul transmite clar poziția Executivului: solicitările politice trebuie să fie discutate în interiorul coaliției, nu transferate exclusiv în sarcina ministrului Justiției.
Demiterea unui procuror-șef, condiționată strict de lege
Ministrul Justiției a explicat că revocarea unui procuror-șef, inclusiv a șefului DNA, este reglementată strict de lege și nu poate fi decisă pe criterii politice sau pe baza unor concluzii generale din spațiul public.
„Schimbarea unui procuror șef presupune criterii strict impuse de lege. E o procedură cât se poate de concretă. Dacă USR are elemente concrete, să le prezinte ca atare”, a afirmat Radu Marinescu.
Potrivit acestuia, simpla invocare a unor suspiciuni sau a unor interpretări dintr-un material jurnalistic nu este suficientă pentru declanșarea unei proceduri de revocare.
Ministrul Justiției nu poate declanșa acțiuni disciplinare
Radu Marinescu a reamintit că legislația actuală a justiției, adoptată în 2022 și inclusă ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență, limitează atribuțiile ministrului Justiției în ceea ce privește răspunderea disciplinară a magistraților.
„Responsabilitatea este a unui organism independent, numit Inspecție Judiciară, apoi este vorba de CSM și, în ultimă instanță, de instanțele de judecată care se pronunță cu privire la răspunderea disciplinară”, a explicat ministrul.
El a precizat explicit că ministrul Justiției nu este titular al acțiunii disciplinare și nu poate iniția proceduri împotriva procurorilor sau judecătorilor.
„Cu alte cuvinte, ministrul Justiției nu poate exercita o acțiune disciplinară cu privire la un procuror sau judecător”, a declarat Marinescu.
Presa semnalează probleme, dar soluțiile trebuie să vină din sistem
Ministrul Justiției a recunoscut rolul esențial al presei în semnalarea disfuncționalităților din societate, inclusiv din sistemul judiciar, însă a subliniat că soluțiile structurale nu pot veni decât din interiorul magistraturii.
„Presa are acest rol foarte important și e foarte bine că face acest lucru, de a aduce în atenție probleme din orice zonă a societății. Ele trebuie analizate foarte riguros și trebuie să primească răspunsul corespunzător”, a spus Marinescu.
În opinia sa, corecțiile reale ale sistemului judiciar trebuie asumate de magistrați, prin mecanismele interne deja existente.
„Magistrații aleg CSM-ul, magistrații își stabilesc reprezentanții, magistrații sunt cei care aplică legea și soluționează cazurile concrete. Este firesc ca magistrații să găsească problemele în interiorul acestui sistem”, a concluzionat ministrul.
USR insistă pe demiterea șefului DNA
Reacția ministrului vine după ce USR a cerut public, de urgență, demiterea procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Liderul formațiunii, Dominic Fritz, a declarat că documentarul realizat de Recorder ar conține „probe concrete” care ar justifica o astfel de decizie.
USR susține că, în urma vizionării întregului material, există motive suficiente pentru a pune sub semnul întrebării activitatea conducerii DNA și pentru a solicita schimbări la vârful instituției.
