Ministrul interimar al Apărării și al Transporturilor, Radu Miruță, a oferit miercuri detalii despre stadiul proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), confirmând că cele din domeniul apărării vor fi încheiate până la data de 31 august, dar recunoscând că există "semne de întrebare" în ceea ce privește proiectele din domeniul transporturilor.
Proiectele de la Apărare, în grafic
La Ministerul Apărării, situația este sub control, conform declarațiilor ministrului Miruță. „La Ministerul Apărării sunt 11 proiecte terminate din PNRR, în valoare totală de 64 de milioane de lei. Și sunt 14 alte proiecte în curs de derulare, în valoare de 334 de milioane de lei, care se vor finaliza până la 31 august", a declarat Miruță în cadrul dezbaterii „Viața după PNRR: Cum evităm prăbușirea investițiilor în 2027?", organizată de DC Media Group.
Această veste vine ca o confirmare a angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene, în condițiile în care țara noastră se confruntă cu presiuni constante pentru a demonstra că poate absorbi fondurile europene alocate prin mecanismul de redresare post-pandemic.
Incertitudini la Ministerul Transporturilor
Pe de altă parte, ministrul interimar a recunoscut că la Ministerul Transporturilor situația este mai complexă. „Există niște semne de întrebare, iar situațiile sunt analizate pe parcursul acestei săptămâni pentru a stabili deciziile optime, astfel încât să nu fie ratată încasarea unor fonduri", a explicat Miruță.
El a subliniat că lucrările din domeniul transporturilor sunt „de o anvergură mai mare", ceea ce complică finalizarea lor în termenul stabilit. „Sunt patru loturi din autostrada A7, două loturi care vor fi finalizate, nu doar conform constructorului, ci și conform supervizorului de proiect. Și există alte două loturi asupra cărora – în jurul Bacău, Bacău-Pașcani – analizăm dacă este curajos să spunem că le vom finaliza așa cum cere Comisia Europeană: date în circulație până la 31 august", a adăugat ministrul.
Scenariul „switch" propus Comisiei Europene
În încercarea de a limita pierderile de fonduri, autoritățile române au propus Comisiei Europene un mecanism de „switch" prin care finanțarea nerambursabilă (grant) pentru anumite loturi de autostradă să fie „mutată" spre proiecte din domeniul feroviar, despre care există certitudinea că vor fi finalizate.
„Avem trei loturi pe calea ferată – Timișoara-Lugoj și Cluj-Oradea – care sunt mai avansate și care sunt finanțate prin împrumut, nu prin grant", a explicat Miruță mecanismul de transfer de fonduri între sectoare.
Scenariul cel mai pesimist ar fi, conform ministrului, situația în care Comisia Europeană nu va fi de acord cu transferul banilor de la proiecte finanțate prin granturi către proiectele finanțate prin împrumut. „Acolo, pentru a cuantifica exact pierderea, vom putea trage linie la 31 august, pentru că și CE va penaliza raportat la suma de bani din proiect care nu s-a executat", a avertizat oficialul.
Contextul reformelor PNRR
Întârzierile în implementarea PNRR au fost generate de lipsa de expertiză instituțională în gestionarea fondurilor europene, de schimbările legislative și de blocajele administrative apărute în ultimii ani, după cum a recunoscut și Adrian Câciu, vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.
„Bugetul a fost unul destul de optimist, adică să prevadă absorbția integrală a banilor din PNRR, realizarea tuturor investițiilor, ceea ce cred că toți ne-am fi dorit să se întâmple. Despre PNRR-ul din România s-ar putea scrie cel puțin trei cărți", a comentat Câciu.
România are de îndeplinit 35 de jaloane până în august 2026 pentru a evita pierderea a 30% din cele 10 miliarde de euro alocate prin PNRR, ceea ce pune o presiune uriașă pe autorități în această perioadă critică.
Surse: Digi24, Agerpres, DC Media Group
