De asemenea, șeful Muncii a precizat că pensiile militare au trecut deja printr-o serie de reforme.
Vezi și Un pensionar militar și-a publicat talonul de pensie din februarie 2023! ‘Vă trimit să vedeți ce înseamnă o pensie specială’
„În decembrie 2021 am aprobat un memorandum în Guvern în care s-a format un prim grup de lucru unde nu erau miniștrii de resort care au în coordonare pensiile militare, pentru că, în concepția noastră pensiile militare nu erau acolo. Însă, din cauză că într-un mod ”profesionist” a fost trecut în PNRR expresia inexistentă juridic în România de „pensii speciale”, Comisia Europeană a interpretat că toate pensiile care nu sunt strict de contributivitate se încadrează aici. Practic, pe baza acelui memorandum, va fi completat acel grup cu miniștrii care au în coordonare pensiile militare și de ordine publică și care trebuie să vină cu aportul lor la această reformă.
Eu am spus tot timpul că a fost trecut eronat în dreptul Ministerului Muncii acest jalon deoarece Ministerul Muncii nu are specialiștii necesari să facă reforma în apărare și ordine publică, în justiție, diplomați, navigatori sau aviatori.
Dar ne-am ocupat în acest an, conștienți că trebuie să rezolvăm această problemă, și s-a lucrat pe baza unui raport preliminar al Comisiei Europene. S-a prezentat proiectul de act normativ, eu personal l-am prezentat într-un video call cu Banca Mondială, am prezentat Comisiei Europene acest proiect înainte de a fi trecut prin Guvern și depus în Parlament. A venit acest raport final al Băncii Mondiale și trebuie să discutăm în sinteză, trebuie să-l analizăm foarte amănunțit așa încât la discuțiile cu Comisia să fie luată decizia finală. Eu am învățat din această implementare a PNRR până acum că e mai bine să discuți cu Comisia Europeană înainte de a aproba un proiect, așa încât să ai acordul și toate principiile stabilite așa încât să nu ai probleme ulterior”, a declarat Marius Budăi, luni seară, la B1TV.
Budăi: „USR are zero soluții”
Întrebat când va fi gata reforma pensiilor speciale, ministrul Marius Budăi a răspuns: „Aici mulți colegi care fac mult zgomot, dar au zero soluții, și mă refer aici la colegii din USR care atunci când au fost la guvernare n-au avut nicio soluție cum să rezolve această problemă… să stea liniștiți, o să rezolvăm noi. Ei au indus în spațiul public precum că această reformă e aferentă cererii 2 de plată din PNRR. E total eronat, această reformă e aferentă cererii 3 de plată și până la depunerea acestei cereri cu siguranță legea va fi adoptată de Parlament”.
Marius Budăi a precizat și că pensiile militare nu sunt pensii speciale și că ele au trecut deja prin „câteva reforme”, iar în 2017 „au avut o reducere de procent de la 80 la 65%”.
Acestea „nu mai pot fi reduse că nu mai e de unde, dar se pot discuta cu Ministerul de Finanțe, condus de Adrian Câciu tot de la PSD, scenarii pentru o eventuală impozitare a părții neconstributive din pensiile militare”, a mai declarat ministrul Muncii, conform sursei citate.
Ministerul Muncii a făcut publice scenariile de reformă propuse pentru pensiile militare, de către Banca Mondială:
Impact preconizat (conform raportului BM)
1. Menținerea actualelor prevederi legislative – Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creștere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ținta de 25 de ani și baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestațiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 și inflația decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.
în ipoteza că salariile în economie vor crește mai mult decât inflația, este de așteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu peeconomie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 și va scădea sub 50% până în 2037. Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiilemilitare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% și trecerea la indexarea în funcție de rata inflației) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem;
2. Perioada de referință de 12 luni
Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile și asupra nivelurilor pensiilor în comparație cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare și rămân la niveluri similare față de valoarea de referință pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).
3. Rata de înlocuire de 45%. Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata țintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.
Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile și nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 și apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 și sub 40% până în 2047.
Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanțial, eliminând potențial economiile de cheltuieli proiectate.
Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ține evidența între salariile din economie și pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate.
Așadar, pe termen lung, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung. .
4. Perioada de referință la nivelul întregii cariere – Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referință pentru calcularea câștigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.
Rezultatele acestei eventuale modificări ar fisimilare cu rezultatele menționate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca și în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 și sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).
De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie și salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 și ajungând la 30% până în 2060, cu prestații medii puțin mai mici spre sfârșitul perioadei.
In sustinerea celor de mai sus, Banca Mondiala aduce urmatoarele argumente
Modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de așteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB și, în timp, reducerea generozității prestației în comparație. la prestaţia medie în sistemul general de pensii. În 2019, pensia medie a pensiei militare a fost de peste 3 ori mai mare decât prestația medie în sistemul general de pensii. În 2022, însă, raportul s-a redus la 2,4 ori. Datele statistice recente privind numărul de beneficiari care primesc pensie militară, valoarea medie a acestor prestații și beneficii în sistemul general de pensii, precum și datele agregate privind cheltuielile și contribuțiile sunt prezentate în Tabelul 3 și 4 de mai jos .
Tabelul 3 . Cheltuieli și număr de beneficiari în 2019-2022
An
Numărul de beneficiari
Cheltuieli cu pensiile militare, RON
Contribuții plătite ale participanților la plan militar, RON
PIB, milioane lei
Cheltuieli cu pensiile militare, % din PIB
2019
177.063
8.040.250.976
3.531.926.261
1.063.794
0,76%
2020
182.790
8.905.632.169
3.633.930.864
1.066.781
0,83%
2021
191.915
9.835.541.505
4.113.902.921
1.187.400
0,83%
2022
197.134
10.177.767.212
4.245.889.678
1.427.300
0,71%
Sursa: Casele de pensii militare, Institutul Național de Prognoză
Tabelul 4 . Beneficii din planul de pensii militare în comparație cu beneficiile din sistemul general de pensii
An
Pensie militară medie, RON
Pensie militară medie, E UR
Pensia medie in sistemul general de pensii, lei
Pensie medie în sistemul general de pensii, EUR
Raportul dintre pensia medie militară și pensia medie în sistemul general
2019
3.784
798
1.247
263
303%
2020
4.060
841
1.450
300
280%
2021
4.271
868
1.602
326
267%
2022
4.302
873
1.775
360
242%
Sursa: Casele de pensii militare și Casa Națională de Pensii
