Lucrările la Varianta de Ocolire Comarnic, șoseaua de 6 km care ar trebui să fluidizeze traficul pe Valea Prahovei, sunt în întârziere. Autoritățile estimează finalizarea abia în vara anului 2026, după probleme cu autorizațiile, exproprierile și alunecările de teren.
Un viaduct spectaculos, dar complicat
Construcția Variantei de Ocolire Comarnic, o șosea cu rol strategic pe DN1, întâmpină dificultăți majore. Unul dintre motive este viaductul spectaculos care pleacă din DN1, traversează calea ferată și râul Prahova și continuă pe marginea unui deal. Complexitatea acestei lucrări de infrastructură a generat întârzieri suplimentare, la care s-au adăugat probleme administrative și geotehnice.
Detalii despre proiectul Centura Comarnic
Centura Comarnic are o lungime de aproape 6 kilometri și câte o bandă pe sens. Noua șosea va ocoli orașul pe partea de vest și are scopul de a elimina unul dintre cele mai aglomerate puncte de pe Valea Prahovei, DN1 fiind în prezent una dintre cele mai circulate rute din România.
Proiectul include:
trei poduri noi;
dublarea unui pod existent peste râul Prahova;
un pasaj suprateran care va trece peste râul Prahova și peste calea ferată Ploiești–Brașov;
două sensuri giratorii de mari dimensiuni la intersecțiile cu DN1.
Stadiul lucrărilor la centura care ar ajuta sute de mii de oameni
Contractul a fost semnat în mai 2023, cu Asocierea Frasinul SRL (lider) – SC Artehnis SRL, pentru o valoare inițială de 236,74 milioane lei fără TVA. Ordinul de începere a fost dat în toamna aceluiași an, cu termen de 24 de luni – 3 luni pentru proiectare și 21 de luni pentru execuție.
Termenul inițial era sfârșitul anului 2025. Totuși, lucrările au început să întârzie din mai multe motive: lipsa unor avize, exproprieri nefinalizate și apariția unor alunecări de teren pe traseu.
Noi imagini realizate cu drona arată că în unele zone s-a lucrat puțin, deoarece constructorii nu au primit autorizațiile necesare.
Autoritățile confirmă situația
Surse din Ministerul Transporturilor, citate de HotNews, au confirmat că proiectul este deja în urmă și nu poate fi finalizat în 2025.
Președintele Consiliului Județean Prahova a explicat pentru Economedia care este noul calendar:
„Estimăm obținerea ultimei autorizații de construcție în octombrie 2025 și finalizarea lucrărilor în vara anului 2026.”
Potrivit acestuia, lucrările de consolidare a terenului au fost recent reaprobate prin Hotărâre de Guvern, ceea ce permite reluarea în ritm mai accelerat a intervențiilor pe zonele instabile.
Costuri suplimentare aprobate în Guvern
Valoarea totală a investiției a crescut semnificativ. Dacă în 2023 proiectul era evaluat la 340 de milioane lei, în mai 2025 Guvernul a aprobat o suplimentare de 130 de milioane lei. Astfel, costul final urcă la 470 de milioane lei, din care 430 de milioane sunt alocate efectiv pentru lucrări și materiale de construcție.
Această creștere a fost justificată prin nevoia de consolidări suplimentare și ajustarea prețurilor la materiale.
Comparativ cu alte proiecte de pe Valea Prahovei
Centura Comarnic este în prezent singurul proiect rutier în execuție activă pe Valea Prahovei. Alte proiecte, precum centura Bușteni–Azuga, se află abia la început. Primele autorizații de construcție pentru aceasta au fost emise abia în august 2025.
Prin urmare, Comarnic rămâne, deocamdată, singura șansă a șoferilor de a beneficia de o variantă alternativă la aglomerația de pe DN1.
Importanța centurii pentru traficul pe Valea Prahovei
DN1, drumul care leagă Bucureștiul de Brașov, este una dintre cele mai aglomerate rute din țară, mai ales în weekend și în sezonul turistic. Comarnic, un oraș mic aflat între munți, devine frecvent un punct de blocaj.
O variantă de ocolire poate reduce semnificativ timpul de așteptare și ar permite un flux mai bun al traficului spre stațiunile de pe Valea Prahovei și spre Brașov. Întârzierea proiectului prelungește însă problemele șoferilor.
Care este noul termen pentru centură
Dacă noul calendar va fi respectat, centura ar putea fi deschisă circulației în vara anului 2026. Rămâne însă de văzut dacă procedurile birocratice, autorizațiile și condițiile geotehnice nu vor genera noi întârzieri.
În paralel, Ministerul Transporturilor va trebui să coordoneze și alte proiecte din zonă, pentru a crea un sistem rutier coerent care să degreveze DN1.
