Pe 28 noiembrie se împlinesc 27 de ani de la trecerea în neființă a celui mai mare duhovnic al României, Părintele Arsenie Boca. Acesta a fost înmormântat la Prislop, în locul pe care chiar el l-a ales, în prezenţa a 2000 de oameni.
Moartea sa rămâne încă învăluită în mister. Mulți cred că a fost ucis de Securitate, în timp ce o parte sunt de părere că a plecat dintre noi când i-a venit momentul la Mănăstirea Sinaia.
Părintele a oferit alinare miilor de credincioși și a înfăptuit multe minuni în numele Domnului. Chiar și acum, când acesta nu mai este fizic printe noi, foarte mulți oameni continuă să se roage și să creadă cu tărie în puterea lui divină.
Vezi si Atenție! Ce se întâmplă dacă mâncați banane cu pete maronii sau coaja neagră
Data de 28 noiembrie rămâne una cu însemnătate deosebită, o dată în care se întâmplă multe lucruri nemaivăzute.
"La sfarsit de noiembrie, de ziua parintelui, la Prislop se petrec lucruri ciudate si minunate in acelasi timp. Cateodata, pe scoarta unor copaci apare semnul crucii; cateodata, o lumina alb aurie te insoteste pana la pestera Sfantului Ioan de la Prislop, iar bradul din fata bisericii se umple, uneori, de parelnice globuri stralucitor transparente, spre uimirea si cutremurul credinciosilor adunati la slujba. De ziua parintelui, cu precizia unui ceasornic stelar, se mai petrec doua lucruri, pe care cei mai vechi pelerini le traiesc aievea, de fiecare data: pe 28 noiembrie, vremea se indulceste negresit (fie ca e deja zapada sau ploaie indesita dusmanos cu moina), iar drumul pana la manastire se arata atat de usor si fara poticnire, incat toti credinciosii dau marturie ca, de fapt, nu au calatorit pe osteneala picioarelor lor, ci intr-un zbor neobisnuit, in chiar causul palmelor sfintite si ocrotitoare ale parintelui.
Multe lucruri uimitoare se implinesc la mormantul parintelui, dar putine pot fi povestite asa cum s-au petrecut. Ca sa te convingi cu adevarat de sfintenia si puterea cuviosului Arsenie, trebuie sa vezi cu ochii tai procesiunea Prislopului si maretia zilei de 28 noiembrie.
Nu stiu cum si in ce fel anume, dar ceva se intampla de ziua parintelui. Cerurile se deschid, miresmele campului se intetesc si intreaga fire tresalta, starnind un val tihnit de bunatate si de impacare telurica, in timp ce pelerini veniti din toate colturile tarii opresc cuminti la coada sirului de 12 kilometri, coboara din masini si autobuze, mai privesc o data poza parintelui, asezata mandru pe parbriz, se grupeaza ordonat pe regiuni si judete, se recunosc, isi surad si, in lungul drum spre manastire, se saluta intre ei, de parca s-ar cunoaste de-o viata. Toata Romania se aduna, in noiembrie, la Prislop.", povește "mama Alexandrei" pe blogul personal.
