Surprinzătoarea dinamică a primului tur al alegerilor prezidențiale trădează cauze mai profunde. Succesul extremei drepte se explică „prin falimentul proiectului România Educată”. Deși proiectul de țară al președintelui Klaus Iohannis avea ambiții mari, eșecul a pus bazele unei mutări profunde în mentalul colectiv, consideră prestigiosul istoricul austriac Oliver Jens Schmitt.
În viziunea istoricului austriac Oliver Jens Schmitt, ascensiunea curentului naționalist, foarte vizibilă în primul tur alegerilor prezidențiale, are drept cauză primordială actuala clasă politică. Însă, responsabil este în special președintele Klaus Iohannis.
Pasivitatea elitelor a dus în turul doi un candidat extremist
Istoricul Oliver Schmitt, care predă istorie sud-est europeană la Universitatea din Viena, a invocat lipsa unei reacții din partea elitelor românești. În acest context, în turul doi a intrat un candidat extremist, cu mesaje neolegionare, observă specialistul.
„Trebuie să explicăm succesul extremei drepte prin falimentul proiectului România Educată. Pentru că ceea ce lipsește în România este o educație politică și un minim de cunoștințe despre istoria țării”, a explicat istoricul Oliver Jens Schmitt, pentru Euronews România.
Vot de blam pentru întreaga clasă politică
În prezent, este vorba de o etapă istorică și foarte periculoasă, punctează specialistul. Schmitt apreciază că, prin apetența pentru extrema dreaptă, românii au dat o palmă sistemului, și implicit „moștenirii lui Iohannis”.
„Pentru primă dată, extrema dreaptă, care este deschis legionară sau neolegionară, a adunat aproape 40% din din voturi. Asta e incredibil. Avem de a face cu o revoltă la adresa sistemului, pentru că a fost învinsă și moștenirea lui Klaus Iohannis, dar în general și sistemul politic integral”, a mai observat istoricul.
Ascensiunea dreptei este moștenirea epocii Iohannis
În fundal, terenul a fost pregătit ani de zile, cu mesaje de tip extremist, livrate însă mai subtil. În viziunea reputatului istoric, există un curent pentru schimbare de peste 10 ani în societatea românească.
Deși nu a fost vizibil, acțiunea sa s-a acumulat progresiv și a avut succes fiindcă a fost tratat cu dispreț de politicieni. Pe fondul unei dezamăgiri uriașe, electoratul a decis să mizeze pe ofertele dreptei, detașându-se preferința pentru aproape necunoscutul Călin Georgescu.
Un președinte care a ratat o șansă istorică
„Este în bună parte și moștenirea epocii lui Klaus Iohannis. Dezamăgirea este uriașă. Nu trebuie să uităm că această societate s-a mobilizat de mai multe ori într-o manieră foarte impresionantă, pentru a declanșa o mare mișcare de reformă. Iohannis a avut două mandate cu, să spunem, promisiuni de reforme radicale și pur și simplu a trădat. A fost un președinte care a avut o șansă istorică.
Și în acest moment intră domnul Georgescu, cu un limbaj neolegionar, cu această aparență de politician serios care vorbește încet, care este educat, care nu face gălăgie în parlament, care nu este corupt. Adică, este o imitație clară a discursului și metodei lui Corneliu Zelea Codreanu. Așa au câștigat legionarii alegeri în perioada interbelică”, a mai observat Oliver Schmitt.
