Taxarea jocurilor de noroc a fost un punct important pe care noul Guvern Ilie Bolojan l-a abordat în pachetul de măsuri fiscale pentru imediată perioadă de austeritate.
Chiar dacă, iniţial, s-a discutat despre un impozit de 10% pentru câștigurile din această activitate, autoritățile au decis, în cele din urmă, un procent de 4%.
Ionuţ Stroe vrea bani la buget din jocurile de noroc
Deputatul PNL Ionuț Stroe a transmis, printr-o postare amplă pe Facebook, de ce colectarea unor sume importante din taxarea jocurilor de noroc ar fi în beneficiul bugetului central.
"Privesc de câteva zile avalanșa de opinii, mai mult sau mai puțin avizate, referitoare la majorarea semnificativă a nivelului de taxare a industriei jocurilor de noroc.
⚠️ Mulți dintre politicieni, dintr-un reflex “natural” de a fi pe placul opiniei generale, se bucură și aplaudă la scenă deschisă, ignorând scopul statului de a fiscaliza (și legaliza) activitatea acestei industrii și, bineînțeles, de a colecta mai mulți bani la bugetul de stat.
⚠️ Din start, pentru a elimina orice speculație, vă spun că am susținut ca parlamentar al puterii propunerile adoptate ale guvernului pentru a colecta mai mulți bani la buget.
⚠️ Însă consider că e fundamental, înainte de orice dezbatere, pentru VIITOR, să avem un răspuns clar la principala întrebare pe care aproape toți o evită:
❓ Ce ne dorim, de fapt, pe mai departe?
⚠️Mai mulți bani la bugetul de stat și o industrie legală, transparentă sau eliminarea acestei industrii, sperând (zic unii) că astfel românii vor sta departe de jocurile de noroc? Să fim sinceri: a doua variantă este o iluzie cu iz politic, jocuri de noroc vor exista mereu. Iar în lipsa unui cadru legal echilibrat, clar și bine definit, cu siguranță piața neagră va prospera.
❗ Ca om politic responsabil, susțin nevoia de a taxa corect această industrie și de a o reglementa ferm, mai ales în zona protecției jucătorilor vulnerabili, dar nu cred că soluția este distrugerea ei sub pretextul protejării populației de riscurile specifice asociate.
❗ Din contră, efectul acestei “soluții” va fi migrarea jucătorilor vulnerabili spre piața neagră, unde statul nu va mai avea posibilitatea de a le oferi niciun fel de protecție. De asemenea, dacă vrem să fim responsabili și corecți, indiferent dacă ne place sau nu, nu putem ignora faptul că gradul de colectare a taxelor de la nivelul industriei jocurilor de noroc se apropie de nivelul maxim (98%), mult peste media din România, iar ponderea industriei depășește 1% din PIB.
❗Ca fost ministru al sportului, vă spun că, ne place sau nu, sportul românesc este susținut într-o bună măsură de companiile din domeniu. Aportul lor este vital în fotbal (aproape toate echipele de fotbal din SuperLiga au o firmă de pariuri sportive ca sponsor principal), dar și în handbal, tenis, automobilism, sporturi de contact, ciclism, șah, maraton, etc.
❗De asemenea, taxele colectate de la operatorii de jocuri de noroc ajung la Comitetul Olimpic și Sportiv Român și la Comitetul Național Paralimpic, fiind utilizați pentru pregătirea loturilor naționale.
❗ Este clar pentru oricine înțelege cum funcționează o economie că eliminarea bruscă sau diminuarea considerabilă a acestei finanțări ar lovi direct performanța sportivă și ar pune în pericol însăși existența unor cluburi sportive.
❗ Cei care cer „sfârșitul” jocurilor de noroc ar trebui să reflecteze atent: s-ar putea să avem efecte mult mai grave pentru bugetul de stat, pentru sport și, mai ales, pentru jucătorii pe care pretind că îi protejează.
❗ Îmi doresc un dialog onest, bazat pe date, nu pe impulsuri populiste. Viitorul se construiește cu decizii responsabile, nu cu iluzii electorale.
❗Vreți cu adevărat să-i protejăm pe jucătorii vulnerabili? Atunci soluțiile reale sunt investițiile în educație financiară încă din școală, în campanii de informare despre riscuri, în programe de prevenire și tratare a dependenței, precum și în reglementarea responsabilă a publicității", a postat Ionuţ Stroe pe Facebook.
Bolojan a explicat procentul de 4%
Premierul a explicat de ce s-a decis taxarea câştigurilor din jocurile de noroc cu 4%, faţă de 10% cât a fost iniţial prevăzut.
”Am avut un pachet iniţial în care suprataxam şi industria, deci cei care fac profiturile, dar îi taxam şi pe clienţi.
În baza unui raport pe care l-am primit de la Oficiul de Jocuri de Noroc, propunerea lor a fost, dacă îi taxăm pe clienţi, de fapt nu facem decât să-i ducem într-o zonă de ilegalitate, îi ducem în online unde nu mai pot fi urmăriţi.
Şi atunci, pentru a ne creşte veniturile la bugetul de stat şi a taxa să spunem această activitate, creştem foarte mult taxarea pe industrie”, a afirmat Ilie Bolojan.
