Sindicaliștii de la Europol a explicat că au obținut fac publice, însă, unele detalii care vor apărea în viitoarea Lege a salarizării, pregătită de Ministerul Muncii.
Astfel, reprezentanții Ministerului Muncii au confirmat „informațiile cu privire la coeficienți și sporuri, arătând totodată că este corect ca baza salarială să fie crescută pentru a compensa pierderea de sporuri și ca plata muncii suplimentare să se mențină sub forma majorării salariale și să nu intre în plafonul de sporuri”.
Ce va fi nou?
Potrivit informațiilor pe care Ministerul Muncii le-au transmis polițiștilor, salariile vor avea o parte fixă și una dinamică, aceasta din urmă fiind stabilită pe criterii de performanță.
Comunicatul Sindicatului Europol:
În lipsa unui proiect de lege, reprezentanții Ministerului Muncii au explicat care sunt principiile generale care stau la baza noii legi și au răspuns pe alocuri la intervențiile participanților de pe partea sindicală. Președintele PUBLISIND a prezentat câteva date, temeri dar și așteptări, în legătură cu această renovare/anvelopare, în realitate, a sistemului de salarizare existent, dar totodată decedat:
„Din date și informații obținute indirect, noua lege replică de fapt sistemul existent, cel mai mic coeficient fiind 1, cel mai mare 12, în această scală, funcția cea mai înaltă din structura de apărare (șeful de stat major) fiind 4,35, exact ca în prezent. Totodată se are în vedere diminuarea procentului de sporuri la maxim 20% în loc de 30% iar acest aspect, corelat cu situația în care legea-cadru în vigoare nu s-a aplicat, impune o ajustare pozitivă a coeficienților, deci o creștere a salariului de funcție, pentru a se compensa pierderea din partea de sporuri, respectându-se principiul “nimeni nu pierde” dacă se dorește pace socială.
În plus, solicităm explicarea algoritmului propus de Banca Mondială, prin care poziționarea noastră în grilă (ca să nu mai menționăm sintagma “relevanță a ocupației” desuetă de 10 ani, de când s-a trecut de la “lege-unitară” la “lege-cadru”) este atât de jos, raportat la complexitatea și riscurile profesiei. Totodată menționăm necesitatea menținerii unei motivații corespunzătoare pentru personalul din sectorul operativ prin exceptarea plății muncii suplimentare și a muncii în repaus săptămânal din plafonul maximal de sporuri (în prezent se acordă majorări aprobate prin OUG.“
Reprezentanții Ministerului Muncii au confirmat informațiile cu privire la coeficienți și sporuri, arătând totodată că este corect ca baza salarială să fie crescută pentru a compensa pierderea de sporuri și ca plata muncii suplimentare să se mențină sub forma majorării salariale și să nu intre în plafonul de sporuri.
Un aspect de interes adăugat de Ministrul Muncii este că salariile vor avea o parte fixă și una dinamică bazată pe performanță, fiind încă neclar mecanismul de segmentare a salariului.
Din intervențiile participanților la întâlnire sunt de remarcat cele ale MAI și MApN care au explicat că ar fi greșit să se plece în noua construcție salarială de la ierarhizarea existentă, stabilită anterior tot cu banca Mondială. Având în vedere aplicarea etapizată a salarizării care ulterior a fost suspendată, precum și plafonarea sporurilor la nivelul anului 2017 (primul an de aplicare a Legii nr. 153/2017 când majorarea de 25% a fost de fapt neutralizată prin transferul contribuțiilor la salariat), reducerea sporurilor trebuie pusă în context corect prin comparație cu celelalte funcții bugetare.
Pe scurt, se cere o plasare mai sus pe grilă a funcțiilor din apărare națională și ordine publică precum și menținerea majorărilor pentru munca suplimentară. De asemenea, reprezentanții MAI/MApN au arătat că se înregistrează o scădere acută a atractivității posturilor din structură și că este anormal să se discute de diminuări salariale în contextul creșterii cerințelor și a unui grad de complexitate al activităților, din ce în ce mai mare. “Trebuie să atragem oameni care să creadă în cauză și să vrea să moară pentru România” a menționat un reprezentant MApN.
Ministrul Muncii a explicat că ministerele de linie, printre care și MAI, au transmis o serie de propuneri în perspectiva noii legi-cadru, propuneri care se vor transmite și sindicatelor, precum și că va urma o nouă runda de consultări după finalizarea proiectului pentru care nu se poate hazarda să indice un termen concret de adoptare în Guvern și depunere la Parlament.
Despre acest subiect a scris anterior publicația Național.
