Construit timp de aproape două milenii, Marele Zid Chinezesc rămâne una dintre cele mai impresionante realizări arhitecturale din istoria omenirii. Însă povestea sa ascunde și o față întunecată: peste un milion de oameni ar fi murit în timpul lucrărilor, ceea ce i-a adus supranumele de „cel mai lung cimitir din lume”.
Marele Zid Chinezesc este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice de pe planetă și, totodată, una dintre cele mai mari construcții realizate vreodată de om. Întinzându-se pe mai bine de 21.000 de kilometri, structura impresionează nu doar prin dimensiune, ci și prin povestea sa complexă, marcată de războaie, muncă forțată și sacrificii umane uriașe.
Marele Zid Chinezesc, construcție monumentală cu o istorie milenară
Primele segmente ale zidului au fost ridicate cu secole înainte de unificarea Chinei sub dinastia Qin. Împăratul Qin Shi Huang (221–210 î.Hr.) a fost cel care a decis unificarea și extinderea fortificațiilor construite anterior de diverse regate. Astfel a început ceea ce avea să devină o lucrare monumentală, întinsă de-a lungul granițelor nordice ale imperiului, cu scopul de a apăra teritoriile chineze de atacurile popoarelor nomade.
Zidul a fost extins semnificativ în timpul dinastiei Han (206 î.Hr. – 220 d.Hr.), dar forma sa actuală, așa cum este cunoscută astăzi, datează în mare parte din perioada dinastiei Ming (1368–1644). În timpul acesteia, structura a fost reconstruită pe o lungime de aproximativ 6.400 km, iar capitala imperiului a fost stabilită la Beijing.
În total, construcția și extinderea zidului s-au întins pe o perioadă de peste 1.800 de ani.
Construit de condamnați și oameni simpli. Pierderile umane au fost uriașe
Istoricii estimează că peste un milion de oameni și-au pierdut viața în timpul lucrărilor. Majoritatea erau soldați, țărani, prizonieri de război și condamnați penal. Sub domnia împăratului Qin, aceștia au fost forțați să muncească în condiții extreme, fără echipamente moderne sau protecție adecvată.
Din cauza efortului uriaș, a climei dificile și a lipsei de hrană și apă, mulți dintre cei implicați au murit pe șantier. Arheologii chinezi au descoperit rămășițe umane îngropate sub sau în jurul zidului, iar în folclorul local s-a păstrat convingerea că trupurile celor decedați au fost lăsate în construcție.
Această realitate istorică dură a dus la denumirea poetică, dar tragică, a zidului: „cel mai lung cimitir din lume”.
Tehnici de construcție și materiale neobișnuite
Marele Zid a fost construit folosind materiale variate, în funcție de regiune: piatră, lemn, pământ bătut și cărămizi. În timpul dinastiei Ming, s-a folosit un amestec special de mortar, în care era inclus și amidonul de orez.
Potrivit unor cercetări recente citate de publicația chineză Xinhua, amilopectina, o substanță din orezul lipicios, a contribuit semnificativ la durabilitatea zidului. Această „rețetă” de mortar cu amidon a fost considerată revoluționară pentru acea perioadă.
Nu este un zid continuu. Structura e formată din segmente multiple
Contrar ideii populare, Marele Zid nu este o linie neîntreruptă. Este alcătuit din numeroase secțiuni, ramificații, ziduri laterale și fortificații paralele. Acestea aveau roluri diferite – de la controlul punctelor strategice la supravegherea rutelor comerciale și a mișcărilor militare.
Cea mai vizitată porțiune a zidului este Badaling, situată în apropiere de Beijing. Aceasta este complet restaurată și accesibilă turiștilor. Potrivit autorităților chineze, peste 10 milioane de vizitatori ajung aici anual.
Monument UNESCO și simbol național
În anul 1952, Marele Zid a fost declarat monument istoric național al Chinei. Iar în decembrie 1987, UNESCO l-a inclus în patrimoniul mondial, ca parte a moștenirii universale a umanității.
În pofida statutului său, zidul a fost, în trecut, supus degradării. În perioada Revoluției Culturale (1966–1976), unele porțiuni au fost demolate sau folosite ca materiale de construcție. Sate întregi au fost ridicate cu piatra extrasă din zid, în special în zonele rurale.
Legende și simboluri culturale
Una dintre cele mai cunoscute legende chineze legate de Marele Zid este cea a lui Meng Jiangnv. Soțul acesteia ar fi murit pe șantierul zidului, iar plânsul ei, spune povestea, a fost atât de puternic încât a provocat prăbușirea unei porțiuni a construcției. Oasele soțului ar fi ieșit la suprafață, permițându-i femeii să îl înmormânteze cum se cuvine.
Această poveste a devenit simbol al durerii și rezistenței în cultura chineză, fiind celebrată prin statui, filme și romane.
Un simbol global, dar și o atracție de top
Zidul a devenit un punct de referință global. Peste 300 de lideri mondiali, capete încoronate și personalități au vizitat Marele Zid la Badaling. În noiembrie 1970, locul a fost deschis oficial turismului de masă.
Curios este faptul că, deși filmul „Marele Zid” (2016), cu Matt Damon în rol principal, face referire directă la construcție, scenele nu au fost filmate la fața locului, ci într-un studio din orașul chinez Qingdao.
Construcția colosală care străbate munți, văi și deșerturi nu este doar un simbol al Chinei, ci și o lecție despre costul civilizației. În spatele zidurilor sale se află nu doar strategii militare și tehnici de inginerie, ci și poveștile a peste un milion de oameni care și-au pierdut viața în numele unei idei de apărare și unitate.
