În provincia Shaanxi, în apropiere de orașul Xi'an, se află unul dintre cele mai mari complexe funerare descoperite vreodată. Este vorba despre mausoleul primului împărat al Chinei unificate, Qin Shi Huang, conducător al dinastiei Qin între anii 221–210 î.Hr.
Deși armata de teracotă, celebră la nivel mondial, a fost descoperită în 1974, mormântul central al împăratului nu a fost deschis nici până astăzi. Motivele invocate de autoritățile chineze și de arheologi țin de riscurile chimice, de conservarea artefactelor și de lipsa unor tehnologii suficient de sigure pentru a proteja conținutul camerei funerare.
Armata de teracotă a fost descoperită întâmplător în 1974
Descoperirea a avut loc în martie 1974, când fermieri locali au săpat un puț și au dat peste fragmente de statui din lut ars. Ulterior, cercetările arheologice au scos la iveală mii de soldați din teracotă, în mărime naturală, fiecare cu trăsături faciale distincte.
Complexul este inclus în patrimoniul mondial UNESCO din 1987, iar situl este administrat de autoritățile culturale chineze. Conform datelor oficiale publicate de Muzeul Armatei de Teracotă din Xi’an, au fost identificate peste 8.000 de statui de soldați, alături de cai, care de luptă și arme din bronz.
Armata era destinată să îl protejeze pe împărat în viața de apoi, potrivit tradiției funerare a epocii.
Mormântul central al împăratului nu a fost încă deschis
Deși gropile cu soldați au fost excavate parțial, tumulul central – considerat locul de înmormântare al lui Qin Shi Huang – nu a fost deschis. Dealul artificial sub care se află camera funerară are aproximativ 76 de metri înălțime.
Autoritățile chineze au declarat în repetate rânduri că deschiderea mormântului ar putea duce la deteriorarea ireversibilă a obiectelor din interior. Experiența primelor săpături a arătat că pigmentul colorat care acoperea inițial statuile s-a degradat rapid în contact cu aerul.
Sursele istorice vorbesc despre mercur și capcane
Informații despre conținutul mormântului provin din cronica „Shiji” (Însemnările Marelui Istoric), redactată de istoricul Sima Qian în secolul I î.Hr. Acesta descrie un complex subteran vast, cu râuri și mări reprezentate din mercur, mecanisme de apărare și capcane cu arcuri automate.
Cercetările moderne au detectat concentrații ridicate de mercur în solul din jurul tumulului, fapt confirmat de studii publicate de institute de arheologie din China. Aceste date au alimentat ipoteza că descrierile istorice ar putea avea un fundament real.
Mercurul este o substanță toxică, iar manipularea unui spațiu închis în care ar putea exista vapori concentrați reprezintă un risc atât pentru arheologi, cât și pentru integritatea artefactelor.
Riscurile chimice și conservarea patrimoniului stau la baza deciziei
Autoritățile chineze au precizat că nu există un calendar pentru deschiderea camerei funerare. Specialiștii din cadrul Administrației Naționale pentru Patrimoniu Cultural au declarat în mai multe rânduri că prioritatea este protejarea sitului.
În cazul altor descoperiri arheologice, deschiderea rapidă a mormintelor a dus la oxidarea obiectelor metalice și la distrugerea materialelor organice. În lipsa unui mediu controlat complet, riscul pierderii informațiilor istorice este considerat ridicat.
Arheologii subliniază că tehnologiile actuale permit scanări geofizice și analize non-invazive, fără a perturba structura tumulului. Astfel, cercetarea continuă prin metode indirecte.
Qin Shi Huang a unificat China și a inițiat proiecte monumentale
Qin Shi Huang este considerat primul împărat care a unificat statele combatante și a pus bazele unui sistem administrativ centralizat. În timpul domniei sale au fost standardizate scrierea, moneda și sistemele de măsură.
Tot lui îi este atribuită inițierea construcției primelor segmente ale Marelui Zid Chinezesc. Domnia sa a fost marcată atât de reforme majore, cât și de politici autoritare.
Mausoleul său a fost construit, potrivit surselor istorice, cu implicarea a sute de mii de muncitori, pe parcursul mai multor decenii.
Mormântul rămâne unul dintre cele mai mari mistere arheologice
Complexul funerar al lui Qin Shi Huang acoperă o suprafață de aproximativ 56 de kilometri pătrați, conform datelor publicate de autoritățile culturale chineze. Doar o parte din sit a fost explorată.
Faptul că mormântul central nu a fost deschis alimentează interesul cercetătorilor și al publicului. Totuși, poziția oficială rămâne prudentă.
Deschiderea ar necesita tehnologii capabile să mențină condiții stabile de temperatură, umiditate și compoziție chimică a aerului, pentru a preveni degradarea artefactelor.
Până la apariția unor soluții considerate sigure, mormântul primului împărat al Chinei rămâne sigilat, iar armata de teracotă continuă să fie una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului XX.
