Dacă acum toţi copiii îl aşteaptă pe Moş Crăciun să pună cadourile sub brad, în urmă cu patru decenii, de exemplu, situaţia era cu totul alta. Comuniştii îl aveau pe Moş Gerilă şi un pom de iarnă, iar cei mici nu primeau cadourile în dimineaţa de 25 decembrie.
Mai mult, înainte de 1989, zilele de Crăciun erau lucrătoare, dorindu-se a se şterge complet din conştiinţa colectivă frumoasă sărbătoare creştină. Totul a început în 1948, când 25 şi 26 decembrie au fost anulate, fiind considerate zile obişnuite, iar Moş Crăciun şi Moş Nicolae erau înlocuiţi de Gerilă, numit în Uniunea Sovietică “Ded Moroz”, un substitut al celor doi moşi pentru a înlătura rolul religiei din tradiţii.
Atunci, pe prima pagină a ziarului Națiunea, a apărut imaginea unui moş prea tânăr, zâmbitor, pregătit să se dedice Partidului Comunist, prin muncă. Imaginea era însoțită și de un text: „Incepând din acest an, Crăciunul nu va mai fi ca înainte, iar acest lucru este știut de toți cei care se călăuzezc după steaua de pe marele cer al Moscovei”.
„Ține cumva de trecerea vizibilă între simbolistica religioasă și simbolistica religiei politice, care era până la urmă Comunismul, în unele situații, în anii '50, mai ales când influența sovietică este foarte directă și puternică în România, Steaua Magilor este înlocuită de steaua de pe turnul Kremlinului, care apare în felicitările de Anul Nou, evocând în mintea oamenilor fix ceea ce ei aveau deja familiar în minte, atunci când se gândeau la Crăciun.
Steaua care-i călăuzește pe magi iată că devine steaua de la Kremlin, care-i călăuzește pe oameni către noua fericire pământească promisă de Comunism”, spune Alina Pavelescu, istoric Arhivele Naționale.
Românii, Moş Gerilă şi pomul de iarnă
Primă măsură luată de comunişti pentru a şterge sărbătoarea Crăciunului din calendarul românilor a fost transformarea zilele de 25 şi 26 decembrie în zile lucrătoare. Moş Gerilă şi pomul de iarnă erau acum cele mai importante sărbători ale anului, startul dându-se după 27 decembrie, când începeau să se organizeze serbările “Pomului de Iarnă” în uzine şi fabrici.
Aici, copiii erau chemaţi pentru a spune poezii, ca mai apoi să fie răsplătiţi cu dulciuri şi o jucărie. Desigur, versurile erau speciale şi aveau iz socialist:
„Moş Gerilă toţi îmi spun
Că eşti darnic şi eşti bun
Dar să ştii mai din’ainte C-am fost băieţel cuminte,
Şi mai spun aşa să ştii
Ca eu nu-ţi cer jucării
Cum ţi-ar cere şi alţi copii.
Însă nu m-aş supăra
Dacă tot mi-ai da ceva”.
Acasă, Moş Gerilă venea în ultima noapte de an, adică chiar de Revelion, un alt lucru schimbat de comunişti.
„Moș Gerilă e de fapt un sindicalist, se sindicalizează și aduce daruri în cadru organizat membrilor de sindicat. Moș Gerilă e un moș bun, care îi răsplătește pe copiii cuminți, iată, mai ales pe cei care au fost pionieri sârguincioși, au adunat sticle și borcane, au luat note bune la școală, au sădit pomișori în curtea școlii", a mai explicat Alina Pavelescu.
Începând din 1990, Moş Crăciun a redevenit imaginea sărbătorilor de iarnă, iar românii au putut a îşi ureze din nou “Crăciun Fericit!”.
