Fiicele și fostele soții ale omului de afaceri Dinu Patriciu vor trebui să achite o parte din prejudiciul stabilit în dosarul Rompetrol, în urma unei decizii emise de Curtea de Apel București în data de 19 iunie 2025.
Instanța a stabilit că suma pe care acestea trebuie să o plătească se ridică la 16.125.174 de dolari, reprezentând o parte din totalul prejudiciului calculat în acest dosar, în valoare de 58.521.056 de dolari.
Potrivit deciziei, suma trebuie achitată în echivalent lei, la cursul Băncii Naționale a României, și include dobânzi legale penalizatoare calculate începând cu data de 5 ianuarie 2001. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile.
Cine sunt persoanele vizate de decizia instanței în cazul Dinu Patriciu și Rompetrol
Instanța a admis în parte acțiunea formulată de Ministerul Finanțelor și a decis că patru persoane din familia fostului om de afaceri trebuie să contribuie la recuperarea prejudiciului. Este vorba despre fiicele Ana și Maria Patriciu, precum și despre fostele soții Dana Rodica Patriciu și Sabina Elena Patriciu.
Acestea au calitatea de moștenitoare legale sau testamentare ale lui Dinu Patriciu și au beneficiat, potrivit datelor din dosar, de bunuri succesorale în urma decesului acestuia. Potrivit instanței, răspunderea acestora este limitată la valoarea bunurilor moștenite.
Prejudiciul provine din creanța Libiei, preluată de Dinu Patriciu în anii 2000
Prejudiciul în valoare de peste 58 de milioane de dolari are legătură cu creanțele pe care statul român le avea asupra Libiei. În perioada guvernării Adrian Năstase, aceste creanțe au fost cesionate către Rompetrol, companie controlată de Dinu Patriciu, fără ca plata acestora să se mai realizeze către bugetul de stat. Ulterior, anchetatorii au stabilit că această operațiune a produs un prejudiciu substanțial, deoarece suma nu a mai fost recuperată de statul român.
În baza unei decizii definitive din anul 2014, autoritățile române au fost mandatate să recupereze întreaga sumă de la persoanele responsabile, inclusiv prin executarea bunurilor moștenite.
Istoricul dosarului Rompetrol și condamnările anterioare
Dosarul penal cunoscut sub denumirea de „Rompetrol I” a fost deschis în anul 2006. Dinu Patriciu a fost inculpat pentru mai multe infracțiuni, printre care delapidare, manipularea pieței de capital și spălare de bani. Ancheta a vizat modul în care au fost operate transferurile de creanțe și restructurările financiare ale companiei Rompetrol în perioada în care aceasta era controlată de omul de afaceri.
În anul 2014, Dinu Patriciu a decedat, cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței definitive. Instanța a dispus încetarea procesului penal împotriva acestuia, dar a menținut măsurile pentru recuperarea prejudiciului. În același dosar, alți directori ai companiei, printre care Alexandru Bucșă și Victor Grama, au fost condamnați.
Rompetrol, compania succesoare, a achitat deja o parte din prejudiciu
După decesul lui Patriciu, responsabilitatea civilă pentru prejudiciul stabilit a fost transferată parțial și către compania succesoare a Rompetrol, respectiv Oilfield Exploration Business Solutions SA (OEPBS), controlată de grupul kazah KazMunayGas. Aceasta a achitat, potrivit informațiilor oficiale, aproximativ jumătate din suma datorată.
Diferența rămasă, estimată la peste 16 milioane de dolari fără dobânzi, a fost cerută moștenitorilor legali, în limita bunurilor succesorale. Ministerul Finanțelor a inițiat acțiunea civilă în instanță pentru a finaliza recuperarea integrală a prejudiciului stabilit în decizia penală definitivă.
Dobânzi aplicate din anul 2001
Una dintre particularitățile acestei decizii este aplicarea dobânzilor legale penalizatoare începând cu anul 2001. Astfel, suma totală datorată de succesoarele lui Dinu Patriciu poate ajunge la o valoare semnificativ mai mare decât cele 16 milioane de dolari inițiali, în funcție de calculul final al dobânzilor până la data achitării integrale.
Instanța a menționat că dobânzile vor continua să curgă până la data plății efective, ceea ce înseamnă că suma finală poate depăși cu mult valoarea inițial stabilită, în special având în vedere perioada de peste două decenii de calcul.
Hotărârea nu este definitivă
Decizia Curții de Apel București pronunțată în 19 iunie 2025 nu este definitivă. Persoanele vizate pot formula recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Acesta va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În cazul în care hotărârea va rămâne definitivă, autoritățile vor putea trece la executarea silită a bunurilor succesorale sau a sumelor existente în conturile celor obligați la plată.
Ministerul Finanțelor a transmis că va continua toate demersurile pentru a recupera integral prejudiciul stabilit de instanță, inclusiv prin acțiuni civile sau măsuri de executare. Potrivit reprezentanților instituției, este vorba despre o sumă care aparține bugetului de stat și trebuie readusă în patrimoniul public.
KazMunayGas, actualul acționar majoritar al Rompetrol, și-a exprimat anterior disponibilitatea de a colabora cu autoritățile române pentru respectarea deciziilor instanțelor.
