Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, avertizează asupra pericolului reprezentat de siturile miniere contaminate, precum cel de la Tăuții de Sus, unde metalele grele ajung în aer, apă și alimente. Fondurile pentru ecologizare există, dar proiectele au fost blocate ani întregi.
Mii de români, expuși zilnic la metale grele
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a tras un semnal de alarmă privind situația critică din mai multe zone ale țării unde siturile contaminate rezultate din fostele exploatări miniere pun în pericol sănătatea populației. Unul dintre cele mai grave cazuri este cel de la Tăuții de Sus, în județul Maramureș, unde depozitele de reziduuri toxice, rămase neecologizate după închiderea minelor, continuă să afecteze aerul, solul și apa.
„Am avut o discuţie cu ministrul economiei, domnul Radu Miruţă, şi am reuşit să găsim şi fondurile necesare, dar şi mecanismul prin care să închidem, să deblocăm de fapt, pentru că era de mult timp prevăzut, dar era blocat acest mecanism, să închidem nişte situri contaminate care otrăvesc la propriu mii şi mii şi mii de români. Vorbim, de exemplu, despre iazul de la Tăuţii de Sus”, a declarat Diana Buzoianu la Europa FM.
Pericolul invizibil: metalele grele din aer, apă și hrană
Problema nu este nouă, însă autoritățile recunosc că a fost tărăgănată ani de zile. Potrivit ministrului, după închiderea minelor, în zonă au rămas iazuri pline de reziduuri toxice și metale grele precum plumb și cadmiu, extrem de periculoase pentru sănătatea oamenilor.
„Sunt, practic, munţi de metale grele. Când plouă, apa contaminată se scurge în cel mai apropiat râu, ajungând ulterior în apa potabilă și, implicit, în mâncarea pe care o consumă oamenii. Când nu plouă, praful încărcat cu aceste substanțe toxice este purtat de vânt și ajunge să fie respirat de comunitățile din jur”, a explicat Buzoianu.
Specialiștii atrag atenția că problema depășește granițele României. La nivel global, aproximativ 15% din terenurile agricole sunt contaminate cu metale grele, afectând atât sănătatea populației, cât și siguranța alimentară.
Tăuții de Sus, între „muntele de otravă” și noi construcții
Situația de la Tăuții de Sus este cu atât mai alarmantă cu cât, potrivit ministrului Mediului, în imediata apropiere a depozitelor toxice au fost autorizate construcții pentru un centru dual universitar și un parc industrial.
„La câțiva metri distanţă de acest munte de otravă, acum se obţin autorizaţii de construire. Acolo vor fi elevi, copii, muncitori. Dacă se ridică aceste clădiri înainte ca zona să fie ecologizată, îi condamnăm practic la moarte”, a avertizat Diana Buzoianu.
La întâlnirile recente cu primarii din zonă, aceștia au semnalat un alt aspect dramatic: numărul crescut al deceselor premature din cauza bolilor grave provocate de poluare.
„Mor oameni de tineri, de boli absolut îngrozitoare, pentru că acolo pur şi simplu este un munte de otravă”, a adăugat ministrul.
Ani pierduți, vieți puse în pericol
Deși fondurile pentru ecologizare existau încă din 2020, proiectele au fost blocate din motive administrative și birocratice. Lucrările trebuiau finalizate până în 2026, însă ani întregi nu s-a făcut niciun progres.
„Deşi există bani, deşi exista mecanismul, deşi exista Hotărârea de Guvern din 2020, abia acum putem să mergem înainte. Trebuie să închidem aceste situri și să curățăm zonele. Discutăm despre oameni care sunt astăzi în pericol, a căror viaţă este în pericol. Ministerul Mediului are o datorie uriaşă de a rezolva această problemă”, a mai declarat ministrul Buzoianu.
Ce urmează pentru comunitățile afectate
Ministerul Mediului, în colaborare cu Ministerul Economiei, a identificat mecanismul de finanțare și a demarat procedurile pentru ecologizarea zonelor contaminate. Printre măsurile prevăzute:
Neutralizarea iazurilor cu metale grele
Monitorizarea permanentă a calității aerului și apei
Stoparea emisiilor de praf toxic
Interzicerea construcțiilor până la finalizarea lucrărilor de ecologizare
Finalizarea acestor lucrări este esențială pentru a salva mii de oameni din zonele afectate, dar și pentru a proteja resursele de apă și sol, vitale pentru agricultură și sănătatea publică.
