Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Curții Constituționale concluziile unei expertize contabile independente care ar demonstra că noul proiect de lege promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan conduce, în practică, la pensii ale magistraților mai mici decât cele calculate exclusiv pe baza contributivității.
Demersul vine în contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior de instanța supremă împotr hookup apariția unei decizii finale a Curții Constituționale asupra legii.
Curtea Constituțională reia deliberările asupra legii pensiilor magistraților după ședințe marcate de blocaje interne
Curtea Constituţională a României are programată vineri, de la ora 10:00, o nouă ședință în care urmează să fie reluate deliberările privind constituționalitatea proiectului de reformă a pensiilor magistraților. Discuțiile au fost amânate în ultimele două ședințe, după ce patru judecători ai CCR – propuși de PSD – au refuzat participarea, invocând necesitatea realizării unui studiu de impact.
Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a declarat însă că un astfel de studiu nu este relevant pentru analiza de constituționalitate, poziție care a generat tensiuni suplimentare în interiorul instituției.
Înalta Curte afirmă că reforma nu mai este una a pensiilor speciale, ci o anulare a drepturilor câștigate
În acest context, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a anunțat public că a apelat la un expert contabil autorizat pentru realizarea unei expertize independente. Potrivit comunicatului oficial, concluziile confirmă calculele interne ale departamentelor economice ale instanței supreme și indică faptul că aplicarea noii legi „anulează total pensia de serviciu”.
Instanța supremă susține că proiectul Guvernului nu doar că modifică regimul pensiilor speciale, ci ajunge să nesocotească inclusiv drepturile dobândite prin contribuțiile efective la sistemul public de pensii. Pe baza acestei expertize, Înalta Curte va depune la Curtea Constituțională note suplimentare de susținere a sesizării de neconstituționalitate.
Procentele invocate de instanța supremă arată scăderi semnificative în funcție de nivelul instanței
Conform calculelor prezentate de Înalta Curte, în toate scenariile analizate pensia de serviciu ar urma să fie mai mică decât pensia calculată strict pe contributivitate. Diferențele sunt semnificative și variază în funcție de nivelul instanței la care magistratul își desfășoară activitatea.
Pentru magistrații de la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, pensia ar fi cu aproximativ 36% mai mică. În cazul tribunalelor și parchetelor aferente, scăderea ar fi de circa 35%. Pentru curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea, reducerea este estimată la 33%, iar pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, diminuarea ar ajunge la 51%.
Ipoteza de calcul invocată de Înalta Curte vizează un parcurs profesional complet de peste patru decenii
Instanța supremă precizează că aceste calcule se raportează la un magistrat care intră în profesie după intrarea în vigoare a legii și are un parcurs profesional complet de 42 de ani, traversând toate gradele de jurisdicție, cu venituri raportate la nivelurile aflate în prezent în plată.
În această ipoteză, Înalta Curte avertizează că efectul legii ar fi fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene, întrucât ar conduce la ceea ce instituția numește „confiscarea drepturilor magistraților”, și nu la o simplă reformă a pensiilor speciale.
Înalta Curte invocă jurisprudența CCR, CJUE și CEDO în susținerea neconstituționalității
În nota de concluzii ce urmează să fie transmisă Curții Constituționale, Înalta Curte susține că legea încalcă garanțiile constituționale privind independența justiției. De asemenea, instanța afirmă că proiectul contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene în materie de stat de drept.
Ce prevede concret proiectul Guvernului privind pensiile magistraților
Noul proiect de lege adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani. În același timp, cuantumul pensiei ar urma să fie plafonat la maximum 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit un aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia să fie menținută la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat public asupra plafonării la 70% din venitul net, ca parte a angajamentelor asumate de Guvern în materie de reformă fiscală și bugetară.
