Statele Unite ale Americii pun presiune pe aliaţi, deci şi pe România. Dorinţa americanilor este aceeaşi dintotdeauna, şi anume ca membrii să contribuie cu un procent mai mare la bugetul NATO.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew G. Whitaker, a cerut din nou ca fiecare membru al alianței nord-atlantice să aloce cel puțin 5% din PIB pe an pentru apărare.
Cum a reacţionat Mark Rutte
„Este cu siguranță vorba despre mai mult decât rachete, tancuri și obuziere – dar trebuie să fie legate de apărare”, a declarat Whitaker reporterilor de la Bruxelles. „Nu este o listă cu tot ce ți-ai putea imagina.”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, venise şi el cu o idee despre cum ar putea aliaţii să-şi planifice contribuțiile. Rutte a propus anterior creșterea obiectivului tradițional de cheltuieli de apărare al NATO la 3,5% din PIB, față de obiectivul actual de 2%, și adăugarea a încă 1,5% pentru cheltuieli suplimentare mai ample legate de securitate.
Propunerea americanilor este că, în cei 5% din PIB alocați apărării, banii se pot duce și spre mobilitate, infrastructură și securitate cibernetică, însă cu un „accent special pe țintele de capabilități NATO pe care și le-au asumat toți aliații”.
Cum stă România
În ceea ce priveşte contribuţia României la bugetul NATO, lucrurile stau în felul următor: ţara noastră are o țintă asumată de 2,5%, însă în 2024 a atins doar cifra de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare.
Pentru 2025, guvernul Ciolacu a alocat 2,24% din PIB pentru apărare în 2025 cu posibilitatea extinderii la 2,5% pentru înzestrare.
SUA i-a îndemnat de mult timp pe alți aliați NATO să își mărească cheltuielile militare. Pe lângă Trump, mai mulți foști președinți americani s-au plâns că alți membri NATO nu au contribuit în mod adecvat la capacitățile de apărare ale alianței.
Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a dat asigurări, marți, 13 mai, că SUA nu se retrag din Europa, însă Washingtonul îşi revizuieşte tot timpul postura, într-o abordare de tip „360 de grade”, având grijă să nu lase „goluri de securitate”.
