Nicolae Ceaușescu ar fi liderul politic cu cel mai ridicat nivel de simpatie din istoria modernă a României, potrivit unui sondaj realizat de Cult Research în perioada 2–10 februarie 2026. Într-un scenariu ipotetic de vot care i-ar include pe toți liderii de după 1967, fostul șef al statului ar obține 41% din opțiuni, depășind scorurile președinților de după decembrie 1989.
Datele prezentate de institutul de cercetare indică o distribuție clară a preferințelor și scot în evidență diferențe semnificative în funcție de vârstă, nivel de educație și mediu de rezidență.
Clasamentul arată că Nicolae Ceaușescu conduce detașat în fața președinților postdecembriști
Potrivit sondajului, clasamentul ar arăta astfel:
Nicolae Ceaușescu – 41%
Traian Băsescu – 26%
Emil Constantinescu – 17%
Klaus Iohannis – 11%
Ion Iliescu – 5%
Rezultatul plasează fostul lider comunist pe primul loc în preferințele exprimate într-un cadru teoretic, urmat la distanță de Traian Băsescu. Ceilalți președinți de după 1989 se situează sub pragul de 20%.
Sondajul menționează că opțiunile diferă în funcție de profilul social al respondenților.
Datele arată că nostalgia este mai puternică în mediul rural și în rândul persoanelor cu studii reduse
Nostalgia față de perioada comunistă este mai vizibilă în mediul rural, în rândul persoanelor cu studii gimnaziale sau profesionale, al șomerilor, pensionarilor și al persoanelor casnice.
În schimb, Traian Băsescu este preferat în special de antreprenori, de persoanele cu studii superioare și de locuitorii din marile orașe.
Datele sugerează o polarizare între zonele urbane dezvoltate și comunitățile rurale, precum și între diferite niveluri de educație.
Analiza pe generații indică faptul că tinerii acordă procente ridicate fostului lider comunist
Studiul evidențiază diferențe și în funcție de generație.
Generația X, cu vârste între 46 și 61 de ani, înregistrează cel mai scăzut nivel de simpatie pentru Nicolae Ceaușescu, de 36%. Potrivit raportului, aceasta este singura categorie care manifestă o distanțare clară față de mitul „Epocii de Aur”.
În schimb, generațiile care au cunoscut perioada comunistă doar din relatări indirecte indică procente mai ridicate. Generația Y, cu vârste între 30 și 45 de ani, ajunge la 46%, iar Generația Z, cu vârste între 18 și 29 de ani, indică un nivel de 42%.
Aceste date arată că simpatia pentru fostul lider comunist nu este concentrată exclusiv în rândul celor care au trăit perioada respectivă, ci și în rândul generațiilor mai tinere.
Opțiunile externe împart românii între un model progresist și unul autoritar
Pe plan internațional, sondajul indică o împărțire între un model progresist și unul autoritar.
Emmanuel Macron este preferat de 27% dintre respondenți și este susținut în special de elitele urbane cu studii superioare, care își bazează opțiunile pe argumente legate de știință și rațiune.
Donald Trump este indicat de 26% dintre respondenți și beneficiază de susținere din partea celor care îl simpatizează și pe Nicolae Ceaușescu.
Vladimir Putin este preferat de 17% dintre respondenți și atrage votanți în special din mediul rural, cu un nivel de educație mai redus.
Sondajul indică astfel o distribuție relativ echilibrată între opțiunile orientate spre modele democratice occidentale și cele orientate spre modele autoritare.
Percepția asupra stabilității arată că Japonia și Germania sunt considerate cele mai de încredere state
Deși o parte dintre respondenți declară că ar vota lideri autoritari, clasamentul statelor considerate stabile diferă.
Japonia și Germania ocupă primele locuri în topul statelor percepute drept de încredere.
La polul opus se află Rusia și Coreea de Nord, considerate instabile.
Ucraina este plasată pe locul al treilea în clasamentul neîncrederii, pe fondul incertitudinii generate de războiul prelungit.
Aceste rezultate sugerează o diferență între preferințele simbolice pentru anumite tipuri de lideri și percepția asupra stabilității și funcționalității statelor.
Studiul arată că știința și credința influențează diferit opțiunile politice
Sondajul arată că 38% dintre respondenți declară că se raportează la știință și rațiune atunci când își formează opiniile. Această categorie înclină, potrivit raportului, spre Emmanuel Macron și Traian Băsescu.
Un procent de 22% afirmă că se bazează în principal pe credință. Acești respondenți tind să prefere lideri autoritari, precum Nicolae Ceaușescu și Donald Trump.
Studiul subliniază că, deși regimul comunist a fost unul oficial ateu, simpatia pentru Nicolae Ceaușescu este astăzi mai vizibilă în rândul persoanelor religioase, care asociază autoritarismul cu ideea de ordine și „certitudine morală”.
